| = Cautarea | Albu Vladimir [05.Jun.04 19:15] |
| Alegerea e mutata din planul rational pe un segment mai subtil insa fara raspuns. | |
| = "două căi zăresc" | Elia David [05.Jun.04 22:35] |
| Acolo e neliniștea ce vine Să dea un trup iluziei de-apoi Și o scânteie poftelor din mine. Râvnesc tăcut, cu doruri prinse roi, La marele-Adevăr care ne ține, Pierdutul foc al cerului din noi. Mi-a placut foarte, foarte mult. Ce sa comentez eu aici? Mai bine nu comentez nimic. Te las, Adrian, pe drumul de mijloc, cu flacara inspiratiei tale, ca ai treaba, trebuie sa mai scrii un sonet. Pentru oamenii care te citesc si te pretuiesc. Numai bine. | |
| = ma simt traditionala | andra rotaru [06.Jun.04 00:09] |
| Mi-a placut versul cu "scanteiea poftelor din mine"... Nu stiu de ce.. imi dau senzatia de rustic...versurile poeziei tale. | |
| = Graba | andra rotaru [06.Jun.04 00:11] |
| M-am grabit...Era "scanteia"... | |
| = focul cerului pierdut | Mae Stanescu [06.Jun.04 00:34] |
| eu vad ca nici una din cele doua nu e Calea:) mi-a placut mult versul de final. | |
| = Vladimir | Adrian Munteanu [06.Jun.04 09:42] |
| Cel ce nu are răspunsurile pregătite, are șansa să mai adauge ceva la rostul clipelor. | |
| = Elia | Adrian Munteanu [06.Jun.04 09:45] |
| Caut drumul în fiecare zi. Fiecare sonet e o căutare de sine. Cine știe, poate cândva... | |
| = Andra | Adrian Munteanu [06.Jun.04 09:46] |
| Măcar de ar rămâne un vers din fiecare sonet. | |
| = Mae | Adrian Munteanu [06.Jun.04 09:48] |
| Așa este. Căutăm și păstrăm iluzia unei descoperiri la colțul unui gând. | |
| = Pierdutul foc al cerului din noi. | Mihaela Maxim [07.Jun.04 11:29] |
| imi place.parca toata poezia a fost scrisa pentru a asterne si aceste cuvinte. venit citit placut. | |
| + cerul din noi | Gabriela Petrache [07.Jun.04 12:01] |
| Am citit poezia încă de acum cîteva zile cînd a fost postată, dar nu am știut ce să spun. Astăzi însă, mi s-a întîmplat un lucru straniu, încercam să scriu ceva și m-am trezit scriind nimic altceva decît Pierdutul foc al cerului din noi. - noroc că mi-am amintit la timp cui aparține acest vers și-am înțeles că ai realizat unul din versurile alea memorabile, care aparțin unuia singur și tuturor. Încă îmi răsună în minte ca un ecou. | |
| = Mihaela | Adrian Munteanu [07.Jun.04 18:58] |
Ai intuit că, de multe ori, finalul îmi doresc să aibă cel mai puternic impact. | |
| = Gabriela | Adrian Munteanu [07.Jun.04 19:00] |
| Dacă un vers merită o steluță, trecerea ta, oricât ar fi de fugară, merită mai mult. | |