Comentariile membrilor:

=  “nici usturoi n-a mâncat, nici yoga n-a mai apucat să facă“	Dănilă Florentina-Loredana [11.Jun.04 13:23]
Excelent text! Un talent deosebit de povestitor, cu expresii originale, plasate la fix. Mi-a plăcut mult.
=  Si mie imi place	Ina Simona Cirlan [12.Jun.04 15:58]
Pai si mie imi place Tamara, da' mi-a fost frica sa vin, m-am gandit ca ma tine minte de data trecuta cand am fost sa-l vizitez pe Mardare la puscarie. Dar mi-am luat inima cu dintii "cât ai zice peste congelat ambalat in folie de plastic si uitat afară la plus patruzeci de grade" si am venit sa-i spun ca sunt incantata de cunostinta!
=  va urma	Viorel Gaita [12.Jun.04 18:08]
Multam de vizita si de aprecieri si tineti aproape ca mai urmeaza.
=  .	Ionela-Jeni Grigore [13.Jun.04 06:18]
Excelent! Fabulos! Contagios! cum iti mai scriam, sunt intr-o continua uimire citindu-te. ma tot intreb de unde le scoti? sa stii ca tin aproape de tot... vino repede cu "urmeaza"! nu-i asa ca subtitlul va fi "Laura si Mircea se intoarce?". Am ghicit, nu? sincere felicitari si, bineinteles, la multi ani, Ioanid!!! Ioana, fideaua ta admiratoare (una dintre ele...)
=  pacat	Maduta Florin [13.Jun.04 16:20]
Are tot ce-i trebuie. Autorul, nu proza. Nerv, talent, cultura si suficient sictir pentru a nu se limita la ea. Si totusi reuseste sa-si rateze subiectul. Din pricina nerabdarii? a dorintei de a etala cit mai mult din ceea ce stie?...
=  pt. Maduta Florin	Ionela-Jeni Grigore [13.Jun.04 21:02]
Florin, am recitit cu atentie textul lui Viorel, am urmarit subiectul, tema si ce se mai urmareste intr-un text literar si nu mi s-a parut ca ar avea un subiect ratat. dimpotriva. deschide larg un "urmeaza" delicios. m-ar interesa punctul tau de vedere. ioana
=  liceu	Elena Albu [13.Jun.04 21:26]
Eu m-am distrat.Copios.Si recunosc atmosfera liceului industrial cu populatie majoritara baieti.De ce oare?! :)))
=  RE:Ionela-Jeni Grigore	Maduta Florin [14.Jun.04 13:28]
In primul rind, si cel mai grav, ce rost are conversatia dintre mama si fiu? Numai ca sa i se afle starea civila? Si daca ar fi doar nepotrivita acolo, mai treaca mearga, dar psihologia asta de copil din filmuletele de familie americane?!... Apoi, finalul... O rezolvare de secol XIX sau inceput de secol XX. "Albatrosul" sau alta repovestire a aceluiasi mitulet: cum socieatea ii pedepseste pe cei pe care nu sunt ca dinsa. Cu atit mai mult, cu cit doua rinduri deasupra atit de delicos, de indicibil, inlocuieste fireasca scena de gelozie cu:"“Uf ce complicat a devenit dintr-o dată totul, ia mai bine să iau eu comanda” . “Va recomand cu caldură pestele congelat”." Ce misto e varianta asta absolut romineasca si contemporana a scarleteu din "Pe aripile vintului"!... Si ar mai fi... Insa, ca sa fiu drept, trebuie sa spun ca Viorel Gaita, daca ii e lene sau daca sufera de io stiu ce complex, poa' sa-si angajeze pur si simplu un stundent bun de la litere pe post de secretar. Pentru ca literatura e toata acolo, limpede ca lumina zilei, in textele lui....
=  Ioanid, plin de narabdare a lasat subiectul cu ochii in soare	Viorel Gaita [14.Jun.04 08:03]
Acuma, eu ce sa zic Florine, daca subiectul l-am ratat sigur o sa am mai multa sansa cu predicatul. Pe-asta nu-l mai ratez nici mort. Lasand ironia la o parte ma intreb si eu ca omul: oare sa fi citit tu toate subiectele pe care le-am scris despre Tamara si Mardare? Oare asa sa ma fi cunoscut tu pe mine: "Nerv, talent, cultura si suficient sictir"? Sau e vorba de vreo confuzie, in sensul ca ma ieie drept altcineva. Desi in partea cu "Din pricina nerabdarii? a dorintei de a etala cit mai mult din ceea ce stie?..." mi s-a parut c-o recunosc pe una dintre fostele mele iubite care-mi zicea acelasi lucru atunci cand citeam in vreo carte de tantra yoga despre o pozitie noua si vroiam sa i-o arat si ei.
=  Nu prea putin, ci prea mult	Maduta Florin [14.Jun.04 18:31]
Faptul ca regasesti in mine ceva dintr-una dintre fostele tale iubite nu poate, din cite stiu, decit sa ma lase rece. Cum indiferent ma lasa si lipsa ei de entuziasm in a-ti impartasi lecturile, fie ele tantrice sau nu. In alta ordine de idei, nu sunt suficient de orgolios pentru a nu-mi schimba opiniile. Asa ca, daca vrei, sunt gata sa admit ca n-ai nici nerv, nici cultura si nici sictir. Ma intrebi daca am citit toate subiectele tale despre Tamara si Mardare. Nu stiu daca pe toate, am citit cite am gasit. Dar tu ai citit comentariul meu?
=  ca sa ratezi trebuie mai intai sa vrei sa marchezi	Viorel Gaita [14.Jun.04 19:49]
Florine, ramane cum ai stabilit inainte si dupa ce ti-ai schimbat opiniile, care va sa zica ca nu le-ai avut. Daca poti sa-ti sustii afirmatia cu ratarea, cu alte argumente decat cele generale legate de persoana mea, te astept, desi iti spun dinainte ca n-am vrut nicidecum sa marchez (si nu ma refer acum la Gabriel Garcia). PS: nu, n-am citit comentariul tau. Am citit doar textul pe care mi l-ai lasat sub "Imi place Tamara". Astept insa si comentariul.
=  ca sa vrei, trebuie sa ai cu ce	Maduta Florin [02.Oct.05 19:06]
Draga Viorel, Ca pentru a intelege "Imi place Tamara" ma trimiti la operele tale complete iar pentru interepretarea unui termen de jargon la un oarecare Gabriel, sa insemne ca textele tale sunt mai importante decit ale numitului? Sau ca proza ta e mai simpla decit "a marca"? Cit priveste p.s.-ul, citeste si subtextul (la propriu), poate te luminezi si vezi comentariul. Daca nu, cum din pacate incep sa cred ca va fi cazul, da-mi de stire. Am sa revin cu un eseu, poate chiar si cu o lucrare de doctorat. Ca doar e cazul. P.S. Cit priveste persoana ta, mie mi-e prea indiferenta, tie mult prea importanta...
=  pt. Matuta Florin	Ionela-Jeni Grigore [14.Jun.04 22:27]
Florin, referitor la textul lui Viorel, conversatia dintre mama si fiu mi se pare mai mult decat fireasca atunci cand mama nu cunoaste starea civila a fiului si invers (subiect de film European, lung metraj, bun de trestie). Mai mult, problema “strainului” in literatura, si nu numai, se duce si mai devreme de XIX, XX, asa ca rezolvarea este clasica, deci acceptabila (aminteste-ti ca postmodernismul este, de fapt, o intoarcere la valorile si simbolurile clasice, pe alte cai decat cele clasice). Mai mult, intuiesc ca in text s-a dorit respectarea adevarului istoric. Ma gandesc ca daca s-ar fi oprit acolo unde doreai tu, ar mai fi fost nevoie de un intermezzo pana la “urmeaza”. N-am inteles prea bine cum e cu angajarea secretarului, chiar daca era re:ijb, si, ca atare, nu comentez. Sper sa nu ma conving ca ma reprezinta si pe mine religia ta. Iti dai seama ce-ar fi atunci?! Ar trebui sa ne comentam comentariile prin subsolurile altora. Ca acum… Asa ca, scuze, Viorel!
=  Florine ma bucur ca te preocupa potenta mea	Viorel Gaita [14.Jun.04 22:31]
Florine, hai sa-ti fac un rezumat. Daca ti se pare ca un text e ratat, argumenteaza. Alfel risti sa cazi in penibil. La oricare din poeziile tale poate sa vina oricine si sa spuna ca ai ratat-o. Tu poate nu sesizezi diferenta subtila intre a nu-ti place un text (lucru perfect normal, fiecare cu gusturile lui ) si a te erija in criticul unui text, recomandandu-l celorlalti cititori cu epitetul "ratat". Oricum, nu asa ai sa ma faci sa-ti citesc poeziile (daca asta ai urmarit!) Si apropos, nu crezi ca persoana mea e normal sa-mi fie mie mai importanta decat iti este tie? Poate ca dupa ce o sa ne cunoastem mai bine o sa fie invers, dar asta nu pot sa garantez de pe acuma.
=  Pentru Viorel	Maduta Florin [02.Oct.05 19:06]
Viorele, "Eu m-am distrat.Copios.Si recunosc atmosfera liceului industrial cu populatie majoritara baieti.De ce oare?! :)))" (Elena Albu) Citind textul asta ma simt coplesit de abundenta de argumente. Inteleg ca nu-i lipseste nimic atit timp cit nu-i ceri autoarei sa se explice. Comparandu-l cu al meu ma simt atit de rusinat! Ma mangaie numai gandul ca si in textul meu a numarat Jeni vreo doua argumente, ba s-a mai si obosit sa le combata... Cit despre potenta ta, n-ai inteles: nu ea, ci opusul ei mi-a fost subiect.
=  pentru Ionela	Maduta Florin [02.Oct.05 19:06]
Conversatia dintre mama si fiu e intr-adevar fireasca. Atit de fireasca incit pun pariu cu tine ca nu ai sa vezi in nici un film de pe Hallmark vreun fiu de mama divortata care sa nu puna exact aceleasi intrebari. Mai imi spui: "problema “strainului” in literatura, si nu numai, se duce si mai devreme de XIX, XX". Asa e. Putem spune acelasi lucru si despre tema fratricidului. Chiar ma mir de ce nu apare si ea aici!... Si-n cele din urma adaugi: respectarea adevarului istoric. Adevar sa fie, atit timp cit nu ucide verosimilul. In afara de text: "aminteste-ti ca postmodernismul este, de fapt, o intoarcere la valorile si simbolurile clasice, pe alte cai decat cele clasice"? Esti sigura?! Daca da, da-mi si mie o referinta bibliografica sa ma lamuresc. Religia mea e simpla: nu voi comenta nici unde si nici cind parerea altora despre textele mele. Ceea ce nu inseamna ca nu voi tine cont de ea. Despre textele tale:chiar am nevoie de timp ca sa scriu despre ele.
=  Ramane cum ai stabilit	Viorel Gaita [15.Jun.04 00:59]
Florine, nu te mai da pe dupa deget. Una e sa-ti placa sau sa nu-ti placa un text si alta e sa consideri ca "subiectul e ratat". Care subiect? De ce anume e ratat? In loc sa faci atatea dizertatii pune degetul pe rana si zi ce-ai in guse sa vad daca va corespunde cu ce-ai in capuse. Astept (dar nu pra mult ca sunt la servici si mi se termina pauza). PS: cred si eu ca esti adeptul unei religii care-ti convine, dovada de oportunism. De ce nu lasi religia sa te aleaga pe tine, daca tot esti asa de religios?
=  Ramine	Maduta Florin [02.Oct.05 19:06]
Imi pare rau ca te-a parasit umorul si ma prefac ca nu-ti obeserv badarania. Asadar, subiectul: aventura unei profesoare cu un elev. Si iata cum e ratat: prin final (atit ce se intimpla cit si felul in care e exprimat); prin inducerea lipsita de sens a urmatoarei asteptari: "nu pentru ca n-ar fi stiut limba engleză (ar fi fost si culmea si-o sa vedeti voi mai departe de ce)".
=  frunzulita filigran, bre io nu mi-s badaran	Viorel Gaita [15.Jun.04 08:15]
Florine, nici vorba de badaranie in comentariul meu de mai sus. Te-am acceptat ca pe un partener de dialog si te tratez ca atare. De vina este si mediul asta virtual in care comunicam si-n care nu-mi poti vedea expresia fetei si nici auzi tonul vocii. Sunt convins ca fata in fata ar fi cu totul alta discutia si ne-am face intelesi mult mai repede. Uite, eu nici acum nu inteleg de ce ti se pare tie ratat finalul. Poate ca e un pic expediat, poate vine prea brusc, dupa gustul tau. Cu asta pot fi de acord si-ti promit ca daca am sa mai am stare am sa mai lucrez la el (din punctul meu de vedere, care stiu cum vreau sa continue povestirea, aveam nevoie de un astfel de final). Despre partea cu "lipsa de sens a asteptarii" iti zic doar ca nu suntem pe aceeasi lungime de unda in ceea ce priveste modalitatile in care se poate face umorul. Oricum ai fi putut sa incepi cu aceste observatii. Ai fi scutit atata amar de timp si de energie, pe care le-ai fi putut investi cu succes in crearea unei poezii perfecte. PS: despre banuiala ta ca m-ar fi parasit umorul, iti spun un secret: umorul n-are cum sa ma paraseasca. Il am sau nu-l am. Daca m-a parasit inseamna ca nu l-am avut niciodata.
=  Frustrat de propriile-ti... argumente	Elena Albu [15.Jun.04 10:06]
Dar cu mine ce ai, Domnule Maduta Florin?! Copios m-a distrat si iritabilitatea ta...De ce oare? :)
=  Sau nu ramine	Maduta Florin [16.Jun.04 13:03]
Am pierdut vreo doua ore cu ceea ce am facut asa ca nu mai am nici un chef sa explic de ce si cum. Am sa te rog, pentru binele tau, doar sa nu ma mai banuiesti de conspiratii de unul singur. Te intrebi, probabil, ce am facut. Am rescris proza ta si am postat copia pe site. Daca vrei stii cum sa gasesti textul. Si daca te stradui sunt convins ca de data asta vei putea citi in el si comentariul. Sa auzim numai de bine.
=  apreciez efortul Florine (bis)	Viorel Gaita [17.Jun.04 02:16]
Ai toata aprecierea mea pentru efortul depus. Eu as zice ca sunt doua ore castigate, dar daca tu zici ca sunt pierdute... Spui ca ti-a luat doua ore pentru a rescrie textul. Ai facut socoteala cam de cate ore ai avea nevoie pentru a rescrie toate textele care s-au publicat pana acum pe site? Poate ca in acest fel le vei scapa pe toate de la ratare. Sau nu? Cu siguranta insa ca site-ul ar deveni mult prea anost si prea monoton. PS: Departe de mine gandul de a te banui de conspiratii de unul singur. Ceea ce-ti reprosez e folosirea cuvantului "ratat" si aerul de suficienta si de atoatecunoscator cu care dai verdicte. In rest e vorba doar de raceala mediului asta virtual dupa cum am mai mentionat. Si pe bune, mi-ar placea sa ne intalnim la o bere, la tine sau la mine, cand vrei tu.
=  fara titlu	Maduta Florin [02.Oct.05 19:06]
Îmi aduci aminte de trei celebri, doi antici și unul în viață: Socrate, Platon și C.T. Popescu pe numele lor. Ãsta mai recent crede că dacă dalta e pentru sculptor unealtă, pixul (sau tastatura) pentru scriitor - nu e, fiindcă vorbele, mai ales alea scrise, sunt prea strîmte pentru a exprima bogația de sentimente din sufletul autorului. Primii doi, îmi permit să-ți amintesc, mai puțin radicali, își imaginau că viul grai e gândire iar scrisul, gândire moartă. Ei bine, dragule, în lipsă de argumente, lasă-mă să-ți zic, suficient și atoatecunoscător, doar că aveți o idee cam ciudată despre literatură. În fond, treaba voastră, cine-s eu să mă opun? Și fiindcă tot mă simt cuprins de o stare confesivă, recunosc: în cele mai multe privințe îmi sunt suficient mie însumi iar în cele în care nu mi-s, la nevoie improvizez - dacă înțelegi ce vreau să spun... Pe de alta parte, oricât aș vrea, atoatecunoscător abia dacă sunt în parte (o știu de la Pavel). De exemplu tot stau și mă întreb: ai vrut sau nu să spui Vargas în loc de Gabriel? Sunt însă și puncte asupra cărora n-am îndoieli. Unul dintre ele ar fi și acela că îți scrii textele mai mult din talent, din inspirație, că mai mult gândești în ele decât te gîndești la ele... Spune tu dacă n-am dreptate? P.S. Berea, daca e adevarat ca locuiesti la Montreal, as bea-o la tine, chiar si in absenta ta. Ma tem insa ca nu se va intimpla prea curind.
=  schimbare de la sine, nu de la tine, Florine	Viorel Gaita [17.Jun.04 19:58]
Florine, nu mai sta si te intreba, ca ai treaba de facut, mai sunt atatea "opere" pe site-ul asta care te-asteapta sa le salvezi de la ratare. Iti risipesc eu indoielile mintenas: era vorba despre scriitorul columbian Gabriel García Márquez. Am incercat un joc de cuvinte(ratat, de moment ce ti-a declansat indoieli onomastice) intre Márquez si conjugarea verbului "a marca" la modul conjunctiv persoana intaia singular. Despre partea cu: "că mai mult gândești în ele decât te gîndești la ele", e cat se poate de adevarat. Nici nu e greu sa observi asta cu ochiul liber, chiar ca simplu cititor, nu trebuie sa fii pentru asta cine-stie-ce-critic. Deocamdata asta e atitudinea mea fata de proza pe care o scriu. Nu neg ca s-ar putea schimba intr-o zi, dar schimbarea se va produce de la sine, nu de la tine. Te mai astept. PS: oricat ar parea de paradoxal Florine, exista in domeniul creatiei, dreptate pentru toti. Dar despre asta chiar ca s-ar putea scrie o teza de doctorat.