| = "la celălalt al singurătății" | Silvia CALOIANU [13.Jul.04 16:28] |
| M-a emotionat! Mai cu seama, finalul... | |
| = Incertitudini poetice | Adrian Munteanu [13.Jul.04 16:50] |
| Un sentiment cu penumbre și incertitudini. Ele sunt mult mai productive în poezie. Aici dau expresivitate și adâncime calmă. | |
| = Silvia, Adrian | Thais Teodorescu [13.Jul.04 16:58] |
| si eu sunt emotionata si calma... va multumesc | |
| = divin | Catalina Marincas [14.Jul.04 12:59] |
| Thais, poezia asta e deosebita, dupa parerea mea ar trebui sa fie la recomandate, da whatever :) si sa stii ca-ti citesc toate poeziile chiar daca nu las totdeauna cate-un semn. sa ai zile frumoase si liniste si clopote si tot ce vrei tu cu drag, pictata in culori | |
| = Catalina | Thais Teodorescu [14.Jul.04 22:44] |
| iti multumesc si te mai astept. Sa-ti fie si tie de...liniste :) | |
| = sete | Claudiu Banu [17.Jul.04 02:41] |
| erau mai multe lumi in care ascultam scancetele apelor nesarutate in care deschideam portile ieseam din noi ca dintr-o cusca alunecam peste matematica gesturilor mute direct in miezul tipatului eliberam fluturii mangaiam copacii de sticla pe gat ne priveam prin scoarta tacerilor pana deveneam niste ochi uriasi ai tai o chemare ai mei o fantana | |
| = offf.pui | Mihaela Maxim [03.Aug.04 17:37] |
| "să nu mai știu dacă ai fost sau doar ai fi vrut"... asemenea gesturi prefac așteptări în altare... | |
| = offf.pui | Mihaela Maxim [03.Aug.04 17:38] |
| "să nu mai știu dacă ai fost sau doar ai fi vrut"... asemenea gesturi prefac așteptări în altare... | |
| + de tacut la luna | Gabriela Petrache [03.Aug.04 17:47] |
| Simplu, sincer, direct, emoționant, frumos, ultima strofă mi se pare deosebită. Pe scurt, mi-a plăcut. | |
| = Mihaela, Gabriela | Thais Teodorescu [03.Aug.04 18:09] |
| va multumesc cu un gest "simplu, sincer, direct, emotionant, frumos" | |
| = Visele urzite la lumina lunii, acea regină a nopții... | Costache Daniel [27.Aug.04 14:07] |
| O superbă zugrăvire a acelei frici și/sau neîmpliniri, marea iubire. Pânzei de păianjen cred că i-ar prinde mai bine, încremenirea. Un vis țesut frumos, la lumina lunii, de un suflet chinuit de iubire... Așa suntem unii dintre noi, obișnuiți să vedem doar noaptea și luna și visele care ne chinuie ca niște strigoi. Și totuși, află de la mine, e verificată: poezia ființează complet, atunci când urechile adoratului sau adoratei sunt înfundate! Nu așa ar trebui să fie ea, poezia, ar trebui să fie magia care cuverește o inimă pentru totdeauna. Dar nu este așa, și totuși o mulțumire am putea avea: că suntem siguri măcar de tinerețea noastră, visul care există doar pentru poeți... Nu vreau să fac aprecieri gratuite, dar cu adevărat straniu, versurile dumneavoastră îmi merg la inimă. O zi bună! | |
| = "cu adevarat straniu" | Thais Teodorescu [27.Aug.04 18:00] |
| Daniel,(asa mai merge, indiferent daca este un nume real sau...) sentimentul acesta straniu care te incearca, nu poate decat sa-mi imprumute putin din aspectele sale, sa ma aduca in mijlocul intrebarilor, si sa ma lase acolo. O zi buna? Ai fost pe-aproape. | |