| = un rasarit | RaduLucian [22.Oct.01 19:08] |
| credeam ca astept singur absolut, rasaritul, in dimineata focurilor dar am miscat privirea fara sa vreau descoperind lipsa ta langa mine. incremenisem pe plaja, ca o ceata uimit de ploaia uscata si calda care transforma nisipul in stanci si ma gandeam ca doar toamna ploile plang. am pastrat tacerea in prezenta ta absenta ca o reculegere nepretentioasa si rece ca o picatura de vin varsata in nisip pentru toata cuvintele moarte prematur. cautasem sa incremenesc ruginiu sa ma amestec cu frunzele oceanului, obosite de valuri si de albastru, hotarate ca toamna asta sa moara in verde. dar am asteptat sa rasara focurile incurajandu-le cu ochi mijiti spre rasarit, cand m-a trezit caldura insuportabila a soarelui, rasarit azi, de la apus. | |
| = Foarte bine | rap [23.Oct.01 16:56] |
| Da, o poezie lucida, cu sintagme bine alese. Mie îmi place. Ca raspuns la unele întrebari ale tale: 1. "Ex nihilo nihil" = "Din nimic, nimic". 2. "apolina" este inventia mea, dar desigur se trage din unicul adjectiv "apolinic". 3. Gândim la fel, dar nu facem o poezie asemanatoare. 4. Sunt adeptul rimei clasice si ma rup foarte greu de ea. Dupa mine, 80% din lirism se afla în poezia cu rima. Toate bune! | |
| = Motanului | Oriana [24.Oct.01 06:35] |
| Aceasta e una dintre cele mai frumoase poezii pe care le-ai scris | |
| = super | DARKHOPE [24.Oct.01 21:40] |
| cuvintele tale sunt deosebite in aceasta mica epopee sentimentala. Daca exprima ceea ce simti , tot respectul meu | |
| = inspiratie | RaduLucian [24.Oct.01 22:38] |
| explicatia ? probabil ma inspiri | |