poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6540 .



Un om universal între noi: omagiu lui Benjamin Fondane, la INALCO din Paris
articol [ Evenimente ]
“Călătoria lui Benjamin Fundoianu prin cultură”

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [marlena ]

2005-02-26  |     | 



De la stanga la dreapta: Basarab Nicolescu, Ramona Fotiade, Dominique Guedj,Magda Cârneci, Olivier Salazar

Corespondență din Paris de la Jean-Yves CONRAD, 25 februarie 2005

25 februarie 2005. Traversez Caruselul de la Luvru și podul spre cheieul stâng al Senei. Este o zi de iarnă frumoasă, cu cerul senin, cu soare, iar cu zăpadă și gheață pe trotuar. În acest moment, eu sărbătoresc în gând pe Nicolae Radu (La mulți ani!, la 71 ani, domnule doctor!), un medic anestezist care s-a născut în valea Oltului, care trăiește în Franța lângă capitala galilor și care a făcut și el un gest de admirație într-o cartea frumoasă („Jurnal african”) pentru acest om universal pe care îl sărbătorim azi: Benjamin Vecsler, cunoscut sub pseudonimul literar Benjamin Fundoianu sau Benjamin Fondane (1898-1944).
În salonul de onoare de la nr. 5 Str. Lille, exact vizavi de casa unde a murit Tristan Tzara, se întâlnesc azi prietenii unui om care este pe deplin un om modern, un poet și filosof, desigur, pentru că așa este mai cunoscut, un om care este universal prin forța lui de a se interesa în diferite domenii ale culturii. Dacă este de reținut numai un cuvânt după aceste 9 ore petrecute împreună cu Benjamin Fundoianu, este caracterul său transdisciplinar, o deschidere puternică spre tot ce reprezintă cultura. Cum a observat-o bine acad. Basarab Nicolescu, specialist recunoscut în acest domeniu, pe urmele lui Ștefan Lupașcu, această caracteristică este o sursa imensă de cercetari nu numai pentru Asociație Prietenilor lui Benjamin Fundoianu (Președinte: Eric Freedman, profesor la Universitatea din Orléans – Franța -) care a co-organizat întâlnirea aceasta împreună cu Consiliul Științific al Institutului Național și al Culturilor Orientale (Secție româna: lectoră Magda Cârneci, poet și eseist), care a primit grupul cu mare prietenie. Intervențiile au fost întretăiate de poeziile poetului recitate de către actrița Eve Griliquez, născută la Galați și care și-a trăit copilăria la Brăila, care a cunoscut opera lui Benjamin Fondane prin un alt poet francez de origine română, Claude Sernet (Ernst Spirt, zis Mihai Cosma).
Deschiderea, cu moderatoarea Magda Cârneci, a avut loc în prezența Excelenței Sale Andrei Magheru, ambasadorul român la UNESCO, care a venit împreună cu Ion Macovei, ministru-consilier la UNESCO și Horia Bădescu, consilier pentru cultură și francofonie la ambasada română din Paris. Cuvântul de deschidere l-a avut Monique Jutrin (Universitatea Tel-Aviv, care a fost împiedicată sa vină la ultimul moment), prin Claire Gruson, universitar. Prin evocarea vieții lui Benjamin Vecsler, de la naștere la Iași pâna la ultimul cuvânt de la Auschwitz, înainte de a fi gazat la Birkenau, la 3 octombrie 1944, Monique Jutrin a facut un lucru memorabil. Dânsa a anunțat că de când numele lui Benjamin Fondane a fost înscris pe zidul luptatorilor din Rezistență de la Pantheon, de când a fost pusă o placă, în 1999, pe zidul de la Str. Rollin nr. 6, ultima casă a marelui om de cultură de origine română, unde a fost arestat de Gestaltspolizei la 7 martie 1944 împreună cu sora sa, văduva Lina Pascal, de când a aparut la 23 ianuarie 2005 numele său (și ale sorei) pe zidul deportaților în lagăre, este prevăzută în acest an 2005 inaugurarea unei piațete care se afla la capătul străzii Rollin. Ar fi un omagiu meritat.
Apoi a intervenit Olivier Salazar-Ferrer (Alianța franceză din Glasgow), care a scris o monografie despre Fondane în colecție „Românii din Paris” la editura OXUS (director: Serge Cagnolari; director de colecție: acad. Basarab Nicolescu), care a vorbit cu mare competență despre „Cosmopoetica rătăcirii”. Am fost captivat când a vorbit Claire Gruson despre „Fundoianu la Caietele sudului”, o revista care a aparut timp de 50 de ani la Marsilia, director Jean Ballard, la care a colaborat Benjamin Fundoianu în mod regular, împreună cu alți scriitori de seamă. Este de reamintit că Claire Gruson a scris o teză despre revista aceasta. Ședința de dimineața s-a încheiat cu discursul Președintelui Eric Freedman, care a vorbit despre „Fundoianu-Sernet: o corespondență din anul 1927”. Eric Freedman a evocat 4 scrisori între acești prieteni care s-au cunoscut la București și care au colaborat la o revistă împreună, dar care s-au întâlnit din nou și la Paris. Scrisorile pe care le-a găsit sunt păstrate la biblioteca Getty de la Los Angeles. Un moment captivant, a fost când Eric Freedman a vorbit și despre prietenia cu Constantin Brâncuși, arătând "păsările" de la noul Muzeu de Arta Modernă de la New York pe care l-a vizitat cu o săptămâna înainte.
O discuție a avut loc și în timpul mesei, moderată de către Olivier Salazar-Ferrer. A intervenit acad. Basarab Nicolescu:” Dialogul întrerupt: Fundoianu, Lupașcu și Cioran”. Afară de considerațiile relative la filozofie și la mecanica cuantică, mai ales despre statul „T” a lui Ștefan Lupașcu, Basarab Nicolescu a relatat episodul de la 8 martie 1944, când Cioran împreună cu Lupașcu au obținut eliberarea lui Benjamin Fundoianu de la Drancy, dânsul fiind căsătorit cu Geneviève Tissier, care nu a fost evreică, iar Fundoianu a refuzat, neputând să-și lase sora Lina singură.
Apoi a intervenit Dominique Guedj, care a vorbit despre un text al tinereței: „Monologul nebunului”, pe care l-a citit în traducerea franceză a Marlènei Braeșter. Dânsa, prin interpretarea textului, a pus în evidență continuitatea operei lui Benjamin Fundoianu și maturitate sa, o personalitate care, desigur, a fost influențată de filozofii Jules de Gaultier și Leon Chestov, iar dânsul a avut întotdeaună o viziune a lumii proprii. Apoi a vorbit cu mare competența Ramona Fotiade, profesoară de filozofie la Unversitatea din Glasgow (soția lui Olivier Salazar-Ferrer), despre „Omul revoltat și absurdul în gândirea existențială lui Bejnamin Fundoianu”. Intervențiile de după amiază s-au terminat cu prezentarea Magdei Cârneci, despre „Traducerea în limba română a poeziei Ulysse, a lui Fundoianu”, unde dânsa a pus în evidență aportul specific al Franței în cultura română (și invers), Parsul fiind o capitală culturală pentru români (mi-a venit bineînțeles la inimă prezentarea, fiind autorul cărții „România, capitala… Paris”). După un recital de poezii ale lui Benjamin Fundoianu recitate de către Eve Griliquez, în prezența noului Președinte INALCO, specialist în limba și civilizația mongolă, Olivier Salazar-Ferrer a prezentat pe laptop imagini care s-au regasit despre filmul Tararira, un film creat de către Benjamin Fundoianu cu un budget enorm pentru epocă, care s-a turnat la Buenos Aires în anul 1936. Filmul a dispărut… Cine știe…
S-a încheiat ziua de studii la un pahar de prietenie, la care au participat Michel Carassou, director la Editura Paris-Méditerranée, legatar literar și editor al lui Benjamin Fundoianu, Dinu Flamând, poet și jurnalist, Philippe Loubière, care a tradus (între altele) Lucian Blaga din limba română (Pitești, Ed. Paralela 45, 2003), un poet flamand impreună cu poeți și studenți de la Langues’O care sunt interesați de opera lui Benjamin Fundoianu. M-am gândit atunci la cei care nu au putut să vină: D-na Monique Jutrin, bineînțeles, dar și români: Mircea Martin, Ion Pop, Radu I. Petrescu sau Remus Zăstroiu. Când mă întoarceam la stația de metrou Luvru-Palatul Regal, am văzut pe piramida Luvrului (care era încă deschisă, ca în fiecare vineri seară) umbra lui Benjamin Fundoianu… A trecut un îngeraș…


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!