agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 8051 .



“Bisericuțele literare sunt oxigenul și plămânul, inima și ficatul unei literaturi”
articol [ Interviuri ]
interviu cu scriitorul Gheorghe Astaloș

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Adjudeanu ]

2006-07-15  |     | 




“Bisericuțele literare sunt oxigenul și plămânul, inima și ficatul unei literaturi”
interviu cu scriitorul Gheorghe Astaloș




- Care este diferența, din puncte de vedere valoric, dintre literatura dinainte de `89 și cea de după `89?
- Cred că nici nu se pot analiza în paralel cele două gândiri ale scrisului. Înainte de 1989, indiferent cine spune și ce spune, nu se putea scrie nimic. Eu nu am plecat de 33 de ani din România că puteam să spun ce vreau și ceilalți să se bucure că există cineva care-o spune și pe-asta. Orice tentativă de a rotunji unghiurile acelei triste perioade este nu numai inutilă ci și tendențioasă. Iar cei care spun că totuși s-a făcut ceva și s-a scris, s-au făcut anchete....Ce anchete? Îți puneau întrebările și tot ei îți dădeau răspunsul. Și-atunci am făcut un șapou la răspunsurile mele – era o lungă anchetă a unei reviste foarte importante – în care răspundeam strict, după calapodul pe care-l credeam eu convenabil pentru astfel de întrebări.
În afară de cei care veneau din literatura dintre cele două războaie, care au mai apucat – mă gândesc la Sadoveanu....Putem să-l judecăm pentru orice, că nu este vorba de angajamentul individului.

- Dar totuși au fost destule valori înainte de `89, scriitori care sunt învățați în manualele școlare, creștem alături de operele lor...
- N-aveau decât să plece din țară. Îi învățăm degeaba. Puteau pleca, așa cum au făcut-o Cioran, Ionescu și Eliade.

- Și-atunci ce facem cu Vianu, Lovinescu, Bogza....
- Îi respectăm, ce putem să facem cu ei!?

- După `89 a intervenit, parcă, mult mai pregnant concurența acerbă între creatori. Cum vedeți această concurență la nivelul bisericuțelor literare?
- Asta există peste tot, în toate literaturile. Ele sunt oxigenul și plămânul, inima și ficatul unei literaturi. Suntem pe afinități. Dacă un scriitor tânăr vine la un altul mai în vârstă, primul este îndrumat să facă lucrurile așa sau altfel, după cum dorește cel în vârstă. Vrem ca ceilalți să scrie ca noi.

- Afinitățile se realizează și în funcție de interesul acelei bisericuțe?
- Uneori, da. Sunt interese materiale, mai ales acum cu subvenționările astea. Înainte nu existau așa, erau altfel. Pe alte criterii, vreau să spun, cum era Eminescu cu Slavici. Ei aveau interese comune. Să le dea Maiorescu o bursă mai mare la Viena. Acum, interesul este cine va primi subvenția de la Minister. În aceste condiții, dumneata devii periculos pentru mine, findcă, prin cunoștințele pe care le ai în Comisie, ai putea să iei banii, care consideram că mi se cuvin mie. Dar așa trebuie să fie, că ar fi trist să fie altfel.

- Sunt multe reviste în cuprinsul cărora sunt publicați autori după astfel de afinități...
- Nu este un lucru bun, iar cei care fac aceste reviste au avut un singur scop: să se publice ei.

- Dar nu vorbim de reviste oarecare ci de unele cu o oarecare tradiție și prestanță literară, cum ar fi, de exemplu, „România literară”...
- Dar ce-i aia „România literară”, ce-i aia „Luceafărul”. S-o luăm omenește. Nu mai trebuie gândit ca până în 1989, cum vorbeam la începutul interviului nostru. Fiecare dintre ele poate avea un număr care să aibă două, trei materiale excepționale, unul excelent...Restul este umplutură, ca peste tot. Sunt și ele, ca și altele niște reviste care, din când în când publică ceva bun, ceva solid.

- Referitor la activitatea dumneavoatră literară, ce pregătiți pentru cititori? Aveți vreun proiect în lucru?
- Da. Acum, pentru că-mi sunteți simpatic - și altfel n-aș spune-o - recent s-a format o editură fondată de șeful investițiilor americane în România și care are doi vectori estetici: nu plublică decât cărți de bibliofilie și, al doilea vector estetic, nu publică decât Gheorghe Astaloș. Mai mult decât atât, ce putem să vrem de la viață? În acest moment, în care noi stăm aici la Muzeul Literaturii Române, se face coperta uneia dintre cărțile mele, de către Ioan Nemțoi, care este cel mai mare artist în sticlă din lume, cu galerie la New York.

interviu realizat in anul 2004 la Muzeul Literaturii Romane

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!