agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2362 .



Omul Nou
eseu [ ]
-Directivele U.E.-

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [andronescu ]

2009-08-11  |     | 



După câteva zile de căutat un loc de muncă în Brăila, m-am oprit să mănânc ceva și să îmi mai trag sufletul. Mâncam o conservă de porc și gândeam... departe...
După aceea am vrut să-mi aprind o tigară și am pus mâna la întâmplare pe un chibrit. Naiba m-a pus să citesc pe el!? Chiar că nu am avut de lucru!
Stupoare:,, fabricat în Rusia... bla-bla-bla... unic importator... etc ''...
Noi ce mai fabricăm, mai ales acum în plină criză?
Imediat mi-am amintit că aseară am fost, obligat de împrejurări, într-un hipermarket pentru a cumpăra ceva de mâncare.
Doar oameni-roboți-de-super-și-hipermarketuri mai fabrică România! Doar tineri ascultători de house și manele? Doar tineri ce vor să se îmbrace numai ,, de firmă''?
Mai fabricăm ceva bun? Nu știu răspunsul bun, corect sau potrivit pentru această întrebare!
Sunt prea obosit pentru a mai căuta. Profunzimile mă amețesc...
Poate că doar căldura sufocantă ori doar căutarea în zadar a unui loc de muncă...
E de vină criza? E de vină mirosul de porci care invadează constant orașul de la Dunăre? Ori noi toți suntem de vină, deși nu cred în vini colective, ieșind din comunism total bezmetici? Omul nou începe să se vadă... E activ: decide... Dar cei 20 de ani nu ne scuză și nici nu ne acuză cu nimic și de nimic, trebuia doar să profităm pozitiv de ei și să nu ne lăsăm hipermarketizați! Tinerii de până 20 de ani s-au născut și trăiesc în libertate și nu știu să o fructifice pozitiv. Folosesc doar mimetismul.
E vară și e cald. Criza se adâncește în România, reducând în mod aberant locurile de muncă.
Mirosul pestilențial înghite orașul amețind creierele. Urcatul și coborâtul din mijloacele de transport în comun te amețesc.
Mă întreb:în ce țară și în ce lume trăim?
De fapt, am ajuns să importăm până și banalele chibrituri!
Și suntem mândri de asta, atunci când stăm ore în șir la casieriile hipermarketurilor numai pentru a plăti ceea ce ducem în coșurile cu forme grotești.(Am văzut aici copii veseli, copii obezi, copii frumoși, copii... educați în acest spirit globalist! Toți vor crește și se vor forma în era plasticului, mâncând plastic.)
Maturii sunt înregimentați în cozi interminabile și sunt fericiți atunci când trec prin scanerele acestor uriașe depozite.(Au uitat vremurile când cozile erau... timpul lor cel de toate zilele!)
Totul e natural conservat în e-uri, totul e importat în dauna țăranilor autentici de pe ogoarele patriei, totul e ambalat în plastic igienic, totul... într-un miros specific de... porcărie autentică. Și totul în marea închisoare a pseudolibertății promise acum 20 de ani! Libertate prost înțeleasă de pe urma căreia profită neaveniții și străinii (fără a fi xenofob). Dacă noi ne lovim între noi, cei din afară ce ar trebui să facă? Să ne trimită până și chibrituri... cu care să ne dăm foc singuri!
Privesc în jur și nu îmi vine să cred!
Vreau să revăd capodoperele cinematografice,, 1984'' și ,,Portocala mecanică ''!
Totuși nu vreau să nu revăd ,,Forest Gump''!

De ce importăm până și chibrituri? Nu înțeleg!
Unde sunt pădurile noastre?
De ce nu ne trecem pe noi înșine granițele pentru ca mai apoi să ne importam? Astfel, reinventându-ne...! Cine ne oprește? Directivele U.E. nu ne interzic în nici un fel asta.

Singura mea speranță de a-mi găsi un loc de muncă e atunci când naționala de fotbal a României va merge la turneul final al C.M. din Africa de Sud (și să rămână acolo!).

Importul de chibrituri din Rusia va continua oricum.
Speranța moare ultima: odată cu cel care speră.

Sunt mândru că sunt Român, îmi pare rău că trăiesc în România, că îmi aprind țigara cu chibrituri de firmă (rusească)!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!