agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1426 .



Povestea unei victime
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Den*Den ]

2006-11-03  |     | 



Stau pe birou, goală, neatinsă de nimeni, nemângâiată de nicio mână dornică să experimenteze. Privesc calmul din jurul meu și suspin gândindu-mă la singurătatea mea… părăsită… uitată… neconsolată… Afară cerul e acoperit de nori și cu toate acestea se mai vede licărul câte unei raze slabe de soare. Plouă încet și parcă simt fiecare picătură, cum mă pătrunde, cum îmi invadează fiecare fibră a ființei… Visez cu ochii deschiși uitându-mă la nori și… Se aude scârțâitul ușii. El intră încetișor în cameră în pantalonii lui comozi de casă, fără cămașă, proaspăt ieșit de sub duș, cu apa încă șiroind pe pielea lui fină, mai jos, și mai jos, umezind covorul… Se așează în fața mea la birou, mă privește un moment, apoi mă cuprinde, mă așează după bunu-i plac și se exprimă… Suspin de plăcere la fiecare atingere a lui, lentă, mângâietoare, apoi rapidă, furioasă, fiecare mișcare a lui completându-mă perfect. Termină, mă îndepartează puțin umezită de apa de pe pielea lui, mă privește contemplativ… Ceva în ochii lui mă rănește… Mă cuprinde puternic în mâini, mă sufocă, mă frânge, mă îndoaie, mă rupe și mă aruncă nepăsător în coșul murdar de lângă birou… Se ridică și iese pe ușă: mă părăsește în umbră… în uitare… Mă simt folosită, pângărită, o ustensilă inutilă, aruncată în neant. Am fost cândva martoră la cuvintele lui care mă umpleau, îmi completau fiecare colțișor, fiecare spațiu liber din suflet, am fost cândva o coală deschisă sentimentelor lui mărețe… Acum sunt doar gunoi…


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!