Te pierzi în mii de lucruri
care nu-ți folosesc deloc
și te ferești de-acelea
ce te-au scos din bezna cruntă
a anilor fără de rost,
când te plângeai tăcută
că-n viața ta e-un loc
în care mulți s-au adunat
să joace la zaruri
pe sufletul tău încercat.

Nu-ncerci să cauți o ieșire
din lumea-n care te-ai băgat
ca un copil inconștient
ce după jucărie în foc s-a aruncat
fără să-i pese de nimic.
Să zaci în beznă iar, ar fi păcat.
Câte necazuri te-au secat
de tinerețea și de vlaga care
curând o să te lase în uitare!

Adună-ți forța și mergi mai departe,
să nu îți treacă anii ca un zbor
de fluture ce-abia ieșit dintr-un cocon
doar s-a-nălțat la cer și a murit...