agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 95 .



Transparență vs. opacitate în proverbele românești: Comparația
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2020-05-13  |     | 



Așa cum se știe, comparația reprezintă principala figură de stil din limbajul poetic popular, care însă, după toate probabilitățile, în paremiologie se situează „imediat după metaforă” (Negreanu 1983: 161) . Valorificarea acestui tip de figură semantică susține însă mai pregnant tendinţa foarte pronunţată a graiului popular „de a evita cât se poate termenii abstracţi şi de a-i înlocui cu vorbe mai mult sau mai puţin materiale” (Şăineanu 1887: 338). În studiile de specialitate dedicate tiparului comparativ, așa cum este acesta valorificat în creația folclorică, inclusiv în proverbele românești, s-a recunoscut constant faptul că elementul comparant (de obicei, un termen concret) include „o caracteristică puternic notorie în rândurile colectivităţii lingvistice respective (s.n.)” (Dragomirescu 1975: 126), prin urmare tiparul respectiv fiind definibil drept accesibil. Un punct de vedere similar este exprimat de G.I. Tohăneanu, în contextul referirii la comparaţia din creaţia eminesciană, mai precis din poemele incluse în ciclul folcloric: „Termenul al doilea al comparaţiei – menit să caracterizeze şi să plasticizeze – este aflat la îndemână (s.n.), în mediul imediat înconjurător, printre uneltele de utilitate zilnică, în lumea obiectelor şi a produselor casnice printre acele ‘realia᾿ de care gospodarul se împiedică la fiecare pas în desfăşurarea activităţii sale obişnuite” (Tohăneanu 1975: 113).
Cât privește unitățile frastice constituite în jurul unui termen religios , am putea admite, totuși, o transparență mai degrabă parțială a structurilor comparative, aceasta în pofida întemeierii lor majoritare pe imagini concrete . În unele cazuri, acest aspect s-ar putea explica (și) prin valorificarea unor termeni populari sau/și regionali, mai puțin familiari receptorului obișnuit / comun , cum sunt, de pildă, substantivele rât (pop.) „pășune, pajiște” și carabă (reg.) „fluier primitiv făcut de copii dintr-o țeavă de soc etc.”, ocurente în proverbul Se zburdă ca dracu᾿ în mijlocul râtului, că are trestie destulă să-şi facă cărăbi (Cu referire la cineva care îşi bate joc de îmbelşugare, neștiind să preţuiască ceva de care dispune din belşug, Zanne 1901: 563), tipar în care adaosul că are trestie destulă să-şi facă cărăbi aduce unele precizări în sensul decodării. În cazul unui microcontext proverbial cum este Dumnezeu nu răsplăteşte ca duşmanul, ci goneşte cu anul (Cu referire la îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu, Zanne 1901: 653), așteptările noastre converg, cel mai probabil, către un eventual tipar adversativ în care ar fi selectat substantivul... prieten, mai exact antonimul lui dușman (cf. *Dumnezeu nu răsplăteşte ca duşmanul, ci... ca prietenul), însă proverbul continuă... altfel, mai exact într-o manieră destul de ambiguă, în orice caz nu aflată la îndemâna multora. Există însă șansa ca semnificația să se limpezească, în condițiile în care eventualii receptori vor face proba familiarizării lor cu unele tipare, sinonime sau variante ale paremiei menționate, ca, de pildă, Domnul nu bate cu ciomagul (Id., ibid., 550) sau Domnul nu va plăti sâmbăta, care permit unele conexiuni (este cazul mai ales al primei structuri citate, cu circulație remarcabilă, inclusiv în româna actuală). Se loveşte ca iepurele de biserică (Cu referire la ceva care nu se potriveşte, Zanne 1901: 493) este un alt microcontext a cărui decodare corectă / obiectivă este susceptibilă de a fi facilitată de relaționarea sa (în virtutea unui proces psihologico-discursiv al evocării) cu un tipar sinonimic mult mai cunoscut, și anume Se potriveşte ca nuca-n perete. Cunoșterea semnificației figurative a unor termeni (/ sintagme) aflați în componența unei unități frastice, dar și gradul de familiarizare cu anumite realități extralingvistice, laice sau/și religioase, ar putea garanta o interpretare corectă în cazul altor paremii. De pildă, enunțul Cine umblă cu crucea-n sân, ca crucea uscat rămâne (Zanne 1901: 530) va fi mai puțin opac pentru cineva care știe că a umbla cu crucea în sân lexicalizează sensul figurat „a fi fățarnic”, prin urmare, un comportament aberant / denaturat din punct de vedere moral-religios (i.e. ‘fățărnicia᾿) atrăgând după sine o pedeapsă-blestem pe măsură. Şede ca dracu-n cânepă (Cu referire la cineva foarte încurcat şi supărat, Id., ibid., 610) devine transparent pentru cel care știe că într-o plantație de cânepă te poți... pierde destul de ușor (cânepa fiind o plantă textilă cu tulpina foarte înaltă (și dreaptă), care poate depăși statura unui om). În schimb, tipare ca Se face sfântă ca o cheie de biserică (Despre cel făţarnic, Zanne 1901: 490) sau Sună ca clopotul cel spart (Despre cei care clevetesc, vorbesc fără rost..., Id., ibid., 516) sunt, destul de probabil, exemple de unități frastice cu termeni religioși relativ accesibile sub aspect semantic fiecăruia dintre noi.


Bibliografie

Dragomirescu, Gh. N., 1975, Mică enciclopedie a figurilor de stil, Bucureşti, Editura Ștințifică și Enciclopedică.
Negreanu, Constantin, 1983, Structura proverbelor româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Şăineanu, Lazăr, 1887, Încercare asupra semasiologiei limbii române. Studiu istoric asupra tranziţiei sensurilor, RIAF, Anul III, Vol. VI.
Tohăneanu, G.I., 1975, Expresia artistică eminesciană, Timişoara, Editura Facla.
Teleoacă, Dana-Luminița, Unități frastice constituite în jurul unor termeni religioși. Cu privire la limbile română, franceză și spaniolă (lucrare în curs de elaborare).
Zanne, Iuliu A., 1901, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia [Cu un Glosar româno-francez], vol. VI, Bucureşti, Editura Librăriei Socecu & Comp.




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!