agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 7595 .



într-o zi mi s-a părut că și moartea crește la loc
personale [ ]
jurnal de lighioană

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ioanan ]

2008-11-28  |     | 



cred că am trecut peste toate întâmplările dintr-un fel de inconștiență. ziua le sorbeam trupurile ca pe niște licori noaptea adormeam în brațele fiarelor. niciodată nu mi-a fost teamă. se făcea mereu o nouă zi și apoi o noapte succesiune pe care am ajuns s-o consider suficientă pentru siguranța mea.

vegheam la căpătâiul muribunzilor cu oarecare optimism. înțelegeam trecerea și nu mi se părea o prea mare scofală. moartea mi se părea un simplu cuvânt. dar pe mine nu cuvintele mă interesau. nu. eu aveam toate aceste clipe pline prelungite mult în liniște. și nu se cădea să vorbesc despre ele.


chiar și acum când spun aceste lucruri nu mi-e prea clar de ce nu am plâns de ce nu am urlat de ce nu am disperat încercând să rețin totul aici. cum de m-am bucurat ca un copil am cântat am așezat flori în ierbar și am crezut că sufletul zboară ca o pasăre fără să am vreo îndoială în această privință.

nu m-am îndoit de nimic. de fapt am fost sigură că lucrurile se petrec în interiorul nostru și că suntem nemuritori. oarecum perisabili dar nemuritori. și că orice consumăm crește la loc.

într-o zi mi s-a părut că și moartea crește la loc. dar mi-am dat seama că zilele și nopțile nu se mai succed chiar în același fel. că uneori lumina se prelungește nepermis de mult. că nu mai găsesesc mecanismul acela extrem de simplu pentru produs întunericul un filet ceva orice.

de atunci sunt mai atentă mai puțin nevinovată. număr în gând. știu.





.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!