agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1232 .



Patimile Mantuitorului...
personale [ ]
ura, dispret, lacrimi, suferinta, " miracolul mantuirii"

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Crezantema ]

2009-04-14  |     | 



"Astăzi s-a spânzurat pe lemn, Cel ce a spânzurat pământul pe ape".
"O, Taină! Chipul deșertării este neștiut. Felul zămislirii, negrăit! Cuvântul cel mai presus de fire, chipul robului primește".
"S-a micșorat pe Sine însuși întru depărtarea neasemănată, pe pământ s-a arătat și cu oamenii a petrecut, cu sărăcie de bună voie, făcându-se blestem, ca să ridice blestemul omenirii, smerindu-se până la moartea pe Cruce".

"Alergat-a Iuda, zicând cărturarilor celor fără de lege: ce-mi veți da mie și eu il voi da pe el vouă? Iar in mijlocul celor ce se tocmeau, ai stătut nevăzut Tu însuți, de carele era tocmeala, cunoscătorule de inimi".
* * *

Iisus, judecat și condamnat la moarte

Iisus, Fiul lui Dumnezeu e judecat și condamnat la moarte de către cărturari și fariseii păcătoși. El primește să moară pe Sfânta Cruce, ca prin patimile Sale, să împace pe oameni cu Tatăl Ceresc.

Iisuse Cel Drept și Sfânt
Ce-ai greșit Tu pe pământ
Că te văd de mâini legat
Și la moarte condamnat.

O !... Iisuse prea iubit
Eu Te văd azi osândit
Pentru-a mele fărdelegi
Cum și pentru-a lumii întregi

Popor fărădelege, păgânesc, de ce ai cugetat cele deșarte ?! Pentru ce a judecat spre moarte pe Cela ce este VIAÞA tuturor ?! Nu s-a rușinat de Binefăcătorul care, aducându-le aminte, le-a adeverit zicând către dânșii : « Poporul meu ce am făcut vouă ?! Au nu am umplut Iudeea de minuni ?! Au n-am înviat morți numai cu cuvântul ?! Au n-am vindecat toată boala și neputința ?! Pentru ce nu vă aduceți aminte de Mine ?! Ce vi se pare vouă ?!!!...
"Jură-Te pe Dumnezeul cel viu ca să ne spui nouă de ești Tu Hristos Fiul lui Dumnezeu ?"
Raspunsul nu putea fi altul decât ADEVÃRUL. Iisus a întărit, că El este Fiul lui Dumnezeu !...
Nemernicul de Caiafa a strigat cu voce tare : "Vorbește hulă ce ne mai trebuie alte mărturii ? Vinovat este morții !!!"

Iisus primește Crucea.

Lui Iisus îi pune Crucea pe umeri s-o ducă până la locul de răstignire, după ce o noapte întreagă a fost batjocorit, pălmuit, scuipat și biciuit. Acum, atât de slăbit, acoperit de răni primește și Crucea pe umerii Săi, ca să ridice sarcina păcatelor de pe sufletele noastre.

Cel de Îngeri preamărit
De om e batjocorit
Crucea blând El o primește
Și la Golgota pornește.

O, Iisuse dă-mi putere
Ca-n necazuri și durere
Să fiu blând și răbdător
Să-ți fiu Þie următor.

"Cela ce toate cele omenesti le-ai luat și toate cele ale noastre le-ai făcut ale Tale, ai binevoit a Te pironi pe Cruce, Făcătorul meu, primind a suferi moarte ca un om, ca să izbăvești omenirea din moarte, ca un Dumnezeu".
* * *

Iisus cade sub greutatea Crucii

Crucea grea apasă pe umerii Săi, flămând și însetat, acoperit de răni ce încă însângerează, sfârșit de puteri, cade sub Crucea grea. Ostașii îl ridică, i-o așează din nou pe umeri. El nu plânge, nu cere milă de la oameni si pleacă cu pași clătinători mai departe.

Crucea umerii Þi-i frânge
Ranele-s pline de sânge
Dar mai crâncenă durere
Îți fac păcatele mele.

Iisuse îți cer iertare
Dă-mi căință și-ndreptare
Ca să plâng al meu păcat
Și să nu mor neîndreptat.
* * *

Iisus purtându-și Crucea se întâlnește cu
Mama Sa, Preacurata Fecioara Maria.

Fecioara Maria a pornit să-și petreacă Fiul pe calea morții. Câtă durere a simțit sărmana Mamă când și-a văzut Fiul Iubit, acoperit de răni și sânge, încărcat de batjocuri, purtându-și Crucea spre locul de pierzare.

Fecioară Indurerată
Mamă Binecuvântată
Primește-mă și pe mine
Să plâng pe Iisus cu Tine.

Să plâng păcatele mele
Cari Te-au cufundat în jele
Căci pe Fiul Tău iubit
Așa crunt L-au chinuit.

"Ai încăput pe Cuvântul în pântecele Tău, pe Cel neîncăput; din sânul Tău ai hrănit cu lapte pe hrănitorul lumii, în brațele Tale ai purtat pe Þiitorul nostru, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată".
* * *

Simeon Cirineul ajută lui Iisus să ducă Crucea

Iisus, tot mai mult slăbește pe cale, sub greutatea Crucii. Dușmanii Lui se tem, că va murii mai înainte de răstignire, și nu se vor mai bucura de chinurile Lui. Pentru acest motiv îl silește pe sărmanul Simeon Cirineul să-i ducă Crucea.

Când puterile-ți slăbiră
Pe Simeon îl siliră
Să-ți ajute a purta
Doamne Crucea Ta cea grea.

O, Iisuse pentru Tine
Ajuta-mă și pe mine
Crucea vieții a purta
Soarta grea a-mi ușura.

"Să mergem cu dragoste împreună cu Hristos, la dumnezeiasca patimă, ca împreună cu Dânsul răstignindu-ne, să ne facem părtași și Invierii Lui".
* * *

Veronica șterge cu o maramă, fața lui Iisus

Veronica cea evlavioasă, vede fața lui Iisus, plină de sudoare și sânge. Îi este foarte milă de El, străbate printre soldați și cu marama șterge fața Preasfântă a Domnului. Iisus, cu recunoștință, își lasă fața întipărită pe pânză.

Veronica-n graba mare
Fața Ta de sânge o șterge
Chipul Tău Cel Preacurat
Pe maramă L-ai lăsat.

O, Iisuse dă-mi și mie
Milă și durere vie
Când Te văd la chinuri dat
Și cu spini încununat.

Minune s-a făcut, că Făcătorul lumii s-a dat în mâinile celor fărădelege și s-a înălțat pe lemn “Iubitorul de oameni”, ca să scoată din iad pe cei legați care strigă : "Mărire îndelung răbdării Tale Doamne, mărire Þie !"
* * *

Iisus cade a doua oară sub Cruce.

Simon duce Crucea până la un loc și din nou este pusă de nemernicii farisei pe umerii Celui ce veniseră să-i mântuiască. Iisus, din nou o îmbrățișează și pășește cu ea încet, în sus, pe calvarul Golgotei, dar, e mult prea slăbit și cade pentru a doua oară sub Sfânta Cruce. Dușmanii râd, îl batjocoresc, îl smucesc, îl ridică punându-i din nou Crucea grea pe umeri și din nou îl împing, înainte, spre stânca înaltă.

Recăderea în păcate
Mult Te doare Îndurate
Și-ți face Crucea mai grea
Până cazi din nou sub ea.

O, Iisuse mă-ntăreste
Și de căderi mă ferește
Ca să stau pân la mormânt
Tot în Dorul Tău Cel Sfânt.
* * *

Iisus mângâie femeile miloase.

Femeile miloase se înduioșează văzând pe Iisus în atâta suferință și dispreț. Ele încep a se tângui și a-L plânge. Iisus, însă, le zice : "Nu Mă plângeți pe Mine, Fiice ale Ierusalimului, ci plângeți-vă pe voi și pe fii voștri !" Iisus se gândea la pustiirea Ierusalimului care a urmat nu peste multă vreme.

Cine oare nu va plânge
Văzându-te-n răni și sânge
Și către moarte mergând
Fără glas, ca un miel blând.

O, Iisuse dă-mi putere
Să plâng chinurile-s grele
Și să plâng al meu păcat
Pân-a nu fi judecat.
* * *

Iisus cade a treia oară sub Cruce

Puterile îl părăsesc, cade a treia oară sub sarcina Crucii. Ostașii din nou îl ridică, îl lovesc adresându-i cuvinte de hulă și Îl îmbrîncesc silindu-L să urce pe drumul spre vârful Golgotei unde Îl aștepta "răstignirea". Aici, unde toți marii preoți ținură sfat cu bătrânii, cărturarii și tot sinedriul, spre a grăbi condamnarea la moarte a lui Iisus, prin cele mai cumplite chinuri.

Sub a Crucii grea povară
Iisus cade a treia oară
Pentru-a mele mari căderi
În păcate și greșeli.

Iisuse mult Îndurate
Dă-mi iertare de păcate
Și canon dă-mi pe pământ
Până nu plec în mormânt.
* * *

Sus pe Golgota, Iisus e desbrăcat de hainele Sale.

Crucea e culcată la pământ și se sapă groapa în care să se împlânte. Câțiva soldați îl desbracă pe Iisus, trăgându-i cămașa prinsă de rănile însângerate ce-i acopereau spatele și brațele lui Iisus.

Popor crunt si neîndurat
Pe Iisus l-ai desbrăcat
Pe Mesia Cel dorit
Rușinări i-ai pregătit.

Iisuse Mire Ceresc
Ajută-mi să mă feresc
De gânduri, de vorbe spurcate
De fapte nerușinate.
* * *

Iisus e pironit pe Cruce.

Oamenii cei nemiloși îi întind mâinile. Ciocanele bat piroanele colțuroase care-i străbat palmele și picioarele Lui. Sângele curge, Iisus suferă cumplit dar nu zice nici un cuvânt nu scoate un vaet.
"Cela ce toate cele omenești le-ai luat și toate cele ale noastre le-ai făcut ale Tale, ai binevoit a te pironi pe Cruce, Făcătorul meu, primind a suferi moarte ca un om, ca să izbăvești omenirea din moarte, ca un Dumnezeu". "Patimilor neîmpărtășit ai rămas Tu, Cuvântule al lui Dumezeu, cu trupul împreunându-Te cu patimile, dar pe om l-ai dezlegat din patimi, patimilor făcându-Te patimă, Mântuitorul nostru, că însuți ești fară de patimă și atotputernic. "Cale prea bună a înălțării ai arătat Hristoase a fi smerenia, micșorându-Te însuți pe Tine și chip de rob luând".

Iisus e pe lemn culcat
Cuiele-n palme-i străbat
Sângele Lui Cel Preasfânt
Curge pârâu pe pământ.

Am greșit Iisuse Bune
Iar Tu suferi pentru mine
Dă-mi să plâng al meu păcat
Căci eu sunt cel vinovat.
* * *

Crucea este ridicată sus, Iisus moare pe Cruce.

Iisus se chinuiește cumplit atârnat între cuie, între Cer și pământ să împace pe oameni cu Dumnezeu. Dușmanii se bucură de chinurile Lui. Îl hulesc iar El se roagă : "Părinte iartă-le lor, că nu știu ce fac".

Iisuse îndurerat
Trei ore pe Cruce ai stat
Trei ore Te-ai chinuit
Până moartea Þi-a sosit.

Eu deplâng a Ta durere
Plângu-Þi chinurile grele
Dară plâng și-al meu păcat
Ce moartea Þi-a cauzat.
* * *

Iisus e luat de pe Sfânta Cruce.

Doi bărbați cucernici, Iosif din Arimateea și Nicodim au luat trupul de pe Cruce ca să-L înmormânteze. Indurerata Sa Mamă L-a primit pe brațele Ei, I-a spălat fața de sânge, I-a rânduit părul, I-a sărutat ranele sfinte, apoi împreună cu mironosițele evlavioase L-a uns cu nard și L-a învăluit cu pânza albă, numit « Giulgiul Mântuitorului ».

Când Iisuse ai murit
Maica Sfântă Te-a jelit
Cu a Ei lacrimi Te-a spălat
Și-n giulgiu Te-a înfășurat.

Maică plină de-ndurare
Fă să dobândim iertare
De la Fiul Tău Preasfânt
Cât mai suntem pe pământ.

Iisus e înmormântat

După trei ceasuri petrecute în cele mai groaznice și înfiorătoare chinuri strigă : "Părinte în mâinile Tale îmi dau sufletul". Plecându-și capul în jos, moare între doi tâlhari.

Când sufletul Þi L-ai dat
Soarelle s-a întunecat
Pietrele s-au despicat.

Doamne, noi cu întristare
Plângem durerile Tale
Câte-n lume Le-ai purtat
Până ne-ai răscumpărat.

Iisuse mult îndurate
Chinuit pentru păcate
Iartă pe toți cei greșiți
Și ne fă-n veci fericiți.

Iar când soarele a apus
În mormânt Doamne Te-au pus
Acolo zaci îngropat
Pentru al meu mare păcat.

"Cela ce toate cele omenești le-ai luat și toate cele ale noastre le-ai făcut ale Tale, ai binevoit a te pironi pe Cruce, Făcătorul meu, primind a suferi moarte ca un om, ca să izbăvești omenirea din moarte, ca un Dumnezeu".
"Patimilor neîmpărtășit ai rămas Tu, Cuvântule al lui Dumezeu, cu trupul împreunându-Te cu patimile, dar pe om l-ai dezlegat din patimi, patimilor făcându-Te patimă, Mântuitorul nostru, că însuți ești fără de patimă și atotputernic. Cale prea bună a înălțării ai arătat Hristoase a fi smerenia, micșorându-Te însuți pe Tine și chip de rob luând".

« După o carte foarte veche a Părinților mei (răposați) când ne sfătuiau, s-o citim în fiecare zi, în Săptămâna Patimilor, noi, toți, cei 6 frați și surori ».

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!