agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3548 .



Shi Xiang- Xia
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Scaietina ]

2006-11-19  |     | 



Să ai drept companion de muncă un chinez bâlbâit care vorbește italiană e o adevărată binecuvântare, la care se adaugă drept bonus, faptul că, atât eu cât și el ne aflăm la același grad de acumulare a limbii de adopție.
El nu poate zice Ina la un loc așa că, strigă „Iiii”când se opărește la mașina de făcut cafea și „Naaa”când își scurtează buricele la aparatul de feliat.
Suntem chit. Nici eu nu pot striga repede Shi Xiang-Xia pentru ca îmi stimulează glandele salivare și încep a boscorodi românește.
Îl binecuvântez cu o cruce creștinească ori de cîte ori pleacă să debaraseze.
Shi Xiang- Xia cu un teanc de farfurii in brațe e la fel de periculos ca un kamikaze burdușit cu dinamita.
Babi, bangladeshul care spală vase are înălțimea oalei în care se fierb languste iar tenul o idee mai deschis decât ceaunicile pentru mămăligă.
Îl adoră pe Shi-Xiang- Xia și mi-a povestit că arde lumânărele norocoase pentru ca acesta să trecă cu bine perioada de probă. Farfuriile mari au scăzut la jumătate iar paharele de apă au deja statut de exponat.
Rubi, bucătarul, e sârb și spân concomitent. Cum îl zărește pe Shi Xiang- Xia pe ferestruica bucătăriei, jugularele i se umflă accelerat și devine atît de roșu încât curcanul maică-mii ar leșina de invidie.
Shi Xiang-Xia îi zâmbește cu gura până la urechi și continuă să turuie ceea ce el crede că ar fi o comandă chiar și după ce sârbul îi trântește ferestruica în nas.
Pacifistă ca fire îl învăț să rezolve prin iubire și armonie conflictul de muncă.
„Ti voglio bene!” e o formulă care n-ar trebui să dea greș. Face exerciții de pronunție pe care le supravizez.
- Ti-ti-ti vo-vo-glio b-b-bene, Rru-rru-bbi, recită zâmbărind în dreptul ferestruicii buclucașe.
Secundarul și minutarul s-au încălecat într-o poziție indecentă.Bucătarul încremenește, dar nu sunt surprinsă. Mesajele pacifiste se asimilează din ce în ce mai greu.
- Tiii amazzo! Adesso... su- uu- bi- to! vine precum tunetul răspunsul sârbului. Izbește în masă cu o cratiță în care ar încape lejer doi Shi Xiangi- Xia-i.
Zâmbetul, made in China, zboară pe lângă mine rămânând agățat undeva printre mese. Shi Xiang-Xia are ochii mari și rotunzi precum o căprioară în bătaia puștii.
Cum se poate, mai apuc să mă întreb în timp ce scena capătă viteza unui desen animat.
Conturul zburlit se localizează neașteptat între picioarele mai mult late decât scurte ale unei suedeze.
Chinez în cuib, ăsta, da, tablou impresionist, da’ de unde pictor?
Pașa, moldoveanca noastră vajnică, nu pictează decât inimioare cu săgeți, de când Rubi îi face tiramisù, „numa’c-o țâră de cacauă ce torni așa ca din ghinele lu’ tat-tu”, dar vine alături de mine să-și testeteze calitățile pedagogice.
- Xiacsia, vrei o perjă? îl îmbie drăgălașă, pe chinez. Metoda asta n-ar trebui să dea greș. De dragul ei, Xiacsia, stă ore întregi închis în baie încercând să le anuleze efectul.
Numai că acum, oferta nu produce reacții notabile. Pașa nu se lasă cu una cu două, mușcă enervată din perja folosită drept momeală, schimbând unghiul de atac:
-Ei!!! de-amuș te-ntreși cu gluma, măi Xalușca, ci vrai... sî vină Rubicica după tine?
Nu mă mai întreb când a învățat românește, Xalușca, pot doar să consemnez ieșirea lui în trombă din locul călduț.
Turista oftează. O părere de rău, ying sau yang, nu-mi dau seama, flutură faldurile feței de masă.
- Davai, davai, amore , puiule! Hai cu Pașa, să-ți facă oleacă freza... parcă te-o fugărit nemții pe ulița satului. Păi, ospătar camelier de ăsta, ești tu? Ci ti sparii așa di haidamacu’ cela nu ț-a face nica, n-avea grijă, să știi tu de la mine o vorbă, cânili care latră nu mușcî, măi Xiacsia..
Shi-Xiang-Xia pare și mai mic de subsuoara Pașei, oricum, vizibil, mult mai liniștit.
Rămân zâmbind suedezei care încearcă să afle dacă reprezentația are loc în fiecare seară, i-a plăcut teribil... italienii ăștia sunt atât de pasionali! Unde o fi văzut ea, italieni, habar n-am, căci singurul specimen cu pedigri verificabil e Otto, canișul patronului și ăla cam șpanchi, bătrîior și castrat din fragedă pruncie.
Renunț să-i stric distracția și-i rezerv amabilă masa pentru ziua următoare, dacă n-o fi Shi- Xiang-Xia în formă, găsim noi, cu siguranță, altă piesă de interpretat...



.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!