poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2622 .



In spatele blocului
personale [ ]
desculta

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [aievea ]

2002-09-03  |     | 



In spatele blocului

Uneri, cand eram mica ne strangeam in spatele blocului, ne descultam si vorbeam despre iubire. Eram multi copii. Stiam toti cam cum vine iubirea. De fapt, stabiliseram ca iubirea e cand nu poti sa respiri, cand ii ‘sufli in fund celuilalt’ sau cand vrei sa te trezeshti cu celalalt. Cand nu uiti ‘sa iei paine’, cand ii duci flori, cand bati covorul, cand renunti la meciuri, cand incui usa seara, Cand. Dada, fiecare auzise cate ceva despre iubire de la parinti, de la bunici, de la frati. Nu conta, stateam desculti, radeam si stiam ce e iubirea. Cativa ne-am promis ca o sa iubim o singura data, auzisem noi asta undeva. De cate ori vorbeam de aceasta singura data radeam si ne loveam calcaiele de pamant.

Apoi intr-o zi mi-au spus ca sunt mare si m-am gandit daca iubesc. Pe cine? Si m-am gandit sa ma uit in toate iubirile si sa le gasesc pe ale mele. Nu puteam face asta decat in spatele blocului, desculta. M-am asezat pe pantofi, ca atunci cand eram mica. Stiam ca-mi iubesc parintii, asa trebuia sa fie, dar acolo, desculta, nu i-am mai iubit. M-am suparat, era bizar! Mi-am pus pantofii si am plecat. Mai apoi m-am iertat. Dar m-am intors, imi iubeam fratele, dar acolo nu l-am mai iubit. Intr-un pantof mi s-a parut ca-l iubesc, dar nu mai conta, eram suparata, mi l-am pus si pe celalalt si am fugit. Era bizar! Dar apoi m-am iertat. Nici pe bunici,pe nimeni n-am mai iubit acolo, in fata blocului, desculta.

Apoi intr-o zi mi-au spus ca m-am indragostit si m-am intrebat daca-l iubesc. Am inceput sa rad, sa-l tin de mana, sa alergam, sa ne lipim, dar nu I-am spus niciodata ca-l iubesc pentru ca-l dusesem si pe el in fata blocului si acolo nu-l mai iubisem.

Apoi mi-au spus ca iubesc. I-am crezut si nu m-am mai descultat. Dar a plouat, a plouat rau si mi se muiasera degetele de la piciorul drept. La bunici eram innebunita sa alerg desculta pe ploaie.Mi-am amintit,.am zambit si mi-am scos pantofii. M-am speriat, eram in spatele blocului si nu-l mai iubeam. Era bizar!

De atunci mi-e frica sa ma descult acolo! Si daca o sa ploua?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!