agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4786 .



Flatulatii
poezie [ Underground ]
parodie dupa "Dilema" de George Toparceanu

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Rudy Valentino ]

2005-03-09  |     | 



Nu mă duc la doctor pentru consultații,
Nici la revoluții, căci doar "emanații"
Vor ieși cu bine din aceste faze...
(Nu deschid nici geamul, când miroase-a gaze!)

Când eram "studinte" pe la Medicină,
M-au zvârlit afară pentru o bășină,
Astăzi, pentru mine totu-i foarte clar:
O să-mi țin bășina trasă, în ițar.

M-am ghidat, ca tontu', dup-o axiomă:
"Banii au culoare, însă n-au aroma"
Deși pe babacu', daltonist de fel,
Mama îl miroase c-are bani la el.

Cumpăr des popcoarne și agăț prințese,
Însă câte una, delicată, bese,
Iar problema asta mi-este ne'nțeleasă:
Cum de bese-n public si nu bese-acasa?!

I-am cerut vecinei să dea mai încet
Muzica lui Guță și-am zâmbit discret,
Ea, privind cu greață, sinceră, îmi spune:
"Să te duci la dracu', nu mai face spume!"

Execută, mândră, stânga împrejur,
Flatulații-n trombă îi pornesc din cur,
Cum sunt din născare un bărbat mai pudic,
O s-o-njur în baie, nicidecum in public.

Într-o toaletă, brusc, un nea cutare
Râde catre mine:"N-ai îndemânare,
Nu stii să tragi apa, iarăși ai dat chix,
Să-ți arate mandea cum s-o faci la fix,
Chiar și niște tute necalificate
Știu să-și facă treaba cu-autoritate,
Ești bărbat, nepoate, poți să tragi mai tare!"
Calm, cu gesturi ample, dulci și grațioase,
M-a scăpat de damfuri, grele, bășinoase.

O colega cheală, tot la Medicină,
Ce-avea zilnic "gaze"(dar și limuzina!)
M-a iubit sălbatic, chiar la curs, în public...
De atunci am crampe și-s oleacă pudic.

(Știu că-n viața asta am pățit cam multe,
Nici chiar psihiatrul nu stă să m-asculte.)

Bese și pe gură câte-un amărât,
Însă pan'la urmă o să-i stea în gât,
Va sfârși prin șanțuri, brav, cu demnitate,
De nu știe judo sau ceva karate.

Nu-i doar o părere, sunt bărbați o mie,
Daruri fac iubitei, din ipocrizie,
Noaptea o gazează cu bășini de cal,
Geaba duc pe urmă grepuri la spital.

Trage-un pârț cu zgomot, unul, și-i falos,
Parc'a luat concursul:"Cel mai bășinos"
Nimeni pe-alde d'ăștia n-o să-i ia la zor
Că și-așa sunt, bieții, vai de curu' lor.

Nu pricep netoții că e indecent,
Parcă-n dos au țeavă de eșapament,
Pe circari cu fițe nu îi poți certa,
Ei cu treaba-n spate, tu cu treaba ta.

Pârâie, sinistră, c-un profund ecou,
O bășina coaptă, când stai la birou,
Dacă-i lume multă, ce mai poți să faci?
Să-ți ceri mii de scuze sau, parșiv, să taci?

Recunosc, tovarăși, fi'ndca's om cinstit,
Am ținut în mine, public n-am bășit,
De-i dădeam frâu liber, ar fi fost de rău,
Să razi tot, ca bomba, împrejurul tău?

Cu conștiinta trează, încerc altceva,
Ca să uit de grijă, într-un fel, cumva,
Sigur, mulți exclama:"Ești un ipocrit!"
Dar mă fac, ca surdul, că n-am auzit.

(Vară-mea, Lucica, o dată pe lună
Trecând pe la mine, pierde câte "una"!)

"Viața e o piesă jalnic regizată"
Meditez în cadă, și trag o "cantată",
Simt ca o chemare către poezie
Când băs la fereastra, fără gălăgie.

(Vă scriu toate astea și mai dau un vânt
Să nu fac degeaba umbră pe pământ.)

Azi la modă-i banul și ipocrizia,
Manelistii noștri îsi bășesc poezia,
Eu, ca Eminescu, mă-ntreb și socot:
Nu merită oare una peste bot?

Îmi închei tirada cu un aer trist,
N-aș vrea să mă credeți lupul moralist,
Că nicicând nu-i bună vorba de-i prea multă,
Gura bate curul, atunci când insultă...

Poezia parodiată:

Dilema
de George Toparceanu

Ați vãzut prea bine, cã la consultații
Doctorii te-ntreabã despre emanații
Vor sã știe tonul, abundențã, faze,
Unii le zic vânturi, alții le zic gaze.

Dar sã nu vã mire dacã medicina
Studiazã astãzi foarte mult bãșina
Fiindcã-n biologie pentru toți e clar:
A bãși e-un lucru foarte necesar.

Toatã lumea bese. Asta-i axiomã.
Nu intereseazã tonul, sunet sau aromã
În privința asta toți suntem la fel
Bese și-mpãratul în palat la el,

Floarea nobilimii, preoți, prinți, prințese,
Papa de la Roma, bese și iar bese.
Încã-o chestiune trebuie-nțeleasã:
Fiecare bese, dar la el acasã!

Fãrã martori, merge, tare sau încet
Nimeni nu-ți dicteazã ca sã beși discret.
Vrei rafale scurte, sau prelungi sã sune?
Treaba ta, ești liber, poți sã faci și spume.

Si chiar dacã nimeni nu-ți stã împrejur
Poți sã beși în lege, pânã cazi în cur.
Eticheta însã cere sã fi pudic,
Bunul simț pretinde sã nu beși în public!

Ce-ar fi, bunãoarã, s-auzi pe cutare
C-a bãșit în public doamna... nu știu care
Sau cã domnișoara, profesoara X
S-a bãșit în clasã, ieri, la 2 fix?!
Cum ar fi privite sau calificate?
Ar mai fi prestigiu, autoritate?
Aș, le-ar spune neted "de-al de bese tare"
Cine le-ar mai crede ființe grațioase?
Ar fi pur și simplu niște bãșinoase.

Dar mã-ntorc acuma iar la medicinã.
Sã-ți riști sãnãtatea pentru o bãșinã?
Sã n-o lași sã iasã dacã ești în public,
Fiindcã eticheta cere sã fi pudic?

În privința asta sunt pãreri mai multe
Cine-ar sta pe toate sã le mai asculte?

Astfel, dupã unii, poți sã beși oricât
Dar sã știi la vreme sã le strângi de gât.
Poți sã fi același om cu demnitate
De-a le da fâsâite drumu-n libertate.

Asta-i o pãrere, una dintr-o mie
Dar morala spune cã-i ipocrizie
Ce deosebire e-ntre om și cal?
Ar mai fi însã și-un aspect moral

Când te-arãți în public falnic, gras, fãlos
și-n realitate esti un bãșinos,
Câți nu sunt dintr-ãștia care bãs de zor
Parcã știi vreodatã ce-i la curul lor!?

Dar rãmâne lege cã e indecent
Sã slobozi la gaze de eșapament.
Fie, cu morala nu te poti certa
Dar mai iese gazul fãrã voia ta.

Suierã și geme cu prelung ecou
Iar tu ai neșansa sã fi la birou.
În astfel de cazuri, spune, ce te faci?
Sã recurgi la scuze, sau sã te prefaci?

Din experiențã, eu vã spun cinstit
Cã oricând în viațã nu am îndrãznit
Sã recurg la scuze; ar fi fost mai rãu
Sã roșeascã lumea toatã-n jurul tãu !

Am târșâit un scaun, am fãcut ceva
Ca sã nu se creadã c-am bãșit cumva.
Si oricât se spune cã sunt ipocrit,
S-au fãcut și ceilalți cã n-au auzit.

Chiar îndrãgostiții când admirã luna
Cu sau fãrã voie scapã câte una,

Si cu-o tuse seacã, bine regizatã,
Sau cu-o melodie mai pe nas cântatã,
Fac ca sã vibreze tot a poezie
Chiar și nedorita, scurta gãlãgie.

Ce-a trecut pin mațe și s-a dus în vânt
Si-n care se-ncurcã viața pe pãmânt

Dar astfel de cazuri, când ipocrizia
Este-asociatã chiar cu poezia
Crime moraliștii noștri le socot,
Cãci morala-și bagã nasul peste tot.

În final tot omul se întreabã trist
Sã-l asculți pe medic sau pe moralist?
Si mai e un lucru, fãrã vorbã multã:
Ce te faci cu curul dacã nu te-ascultã???




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!