Niciodată nu voi mai dansa
așa cum n-am dansat cu tine
deși, în joacă, timpul înscris-a
predestinatu-ți nume pentru mine.

Nu știu când ne vom întâlni
sau de ne vom cunoaște vreodată
ales ești tu, din urmă sau dintâi,
niciunul sau același înc-o dată.

E prea târziu să fim o întâmplare
deși e chiar devreme să insiști
cu-atâtea mii de vorbe întâmplătoare
ce-ascund pretextul lașității că exiști.

14 aprilie 1988