aer limpede
limpede aer
spirală
de chihlimbar în cătunul amiezii

femei frumoase, doamne
câtă blasfemie în insectarul tău demiurgic!

cuvinte des-povărate de zgură
po-vară suburbană
explodată în nalbe
cu mâinile albe și triste

săgețile plopilor injectând cerul rotund și nefast

mai singur ca niciodată
mai confuz ca nicicând

am aceeași cămașă ruptă pe mine aceeași
privire de lup părăsit

femei frumoase –
lumini deșănțate atârnând unduitor de crengi
ca fructele unei livezi
fără de ani

trebuie să dau drumul leilor
din cușca de bronz a amintirii

mușc cuvintele cuvintele cuvintele
gingiile îmi sângerează greu
desfăcute în șuvițe lungi
de sânge exilat
mi se preling indecent pe pieptul
rubiniu

aer limpede
limpede aer
cruce
de vânt peste
dragostea mea pentru
tine