Intru in adancurile
bobului de grîu
sa-mi reinnoiesc
insuflețirea.
Calea intr-acolo
e prin vieți
nepămîntești.
Se deschide
Întîia Poartă lăuntrică
a flăcarii pîrjolotoare.
Se dăzvaluie
Întaîa Mamă Primordială
Întaîa rostește
Întîiul Nume de Cer
Întîia numește
Întîiul Sunet de Cer
Întîia veghează
Întîia origine
a Iisusului
Florii făinii.
Iată-mă , Doamne Al Puterilor:
am șapte ochi
de grîu
"Sfințeasca-se Numele Tău".
Am șapte urechi
de grîu
"Sfințească-se Numele Tău".
Am șapte inimi
de grîu
"Sfințească-se Numele Tău".
De șapte ori
vădaud
la mijlocul lumii
toate bisericile
din oase
dezlegîndu-și clopotarii
ce vin sa mă caute .
O, ce plouă !
ce uriașă ploaie
a enigmei
în ferestrele imaginilor
spaimelor omenești.
De șapte ori
vădaud magii
murmurand
la poarta pămîntului:
"Cum îi va fi
loc in trup
celui chemat
sa cunoasca Inceputul?"
Eu ies:
de șapte ori Treime
în nunți de spice
in nunți de pîine
în de șapte ori
rubine.