agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1819 .



Poeme de dragoste de la-nceput de lume
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [andivl ]

2010-01-16  |     | 



[era o dragoste ca două mere]
*
era o dragoste ca două mere împărțind același vierme
scheletele noastre ronțăiau luna

nimic nu mai fusese-așa complementar de la-nceput de lume
cam de când domnul împărți soarele
în întuneric și lumină

eu cu mersul meu tu cu al tău
disjuncți în aparență ținându-ne de mână
echilibristică cu bicicleta pe ecuator

și uite-așa ajungeam în inima lucrurilor
punând întrebări nemaiașteptând răspunsuri
iar zilele se piteau în buzunare

mulțumindu-se cu firimituri de bancnote și pâine


[îți amintești?]
*
îți amintești? timpul se-ncrețea în secunde
materia se-năsprea în fire de praf
suprafața apei prindea primele cute

ne luminau reflectoarele domnului
se vedeau păcatele noastre până departe-n orașe

nu mai ascunde inima în coșul pieptului spuneam
și-așa-ți descrifez sentimentele
mai greu ca-n poemele unui poet postmodern

îți amintești? istoria era mică bucălată
se juca goală în praf religia doar tu erai

și tot ce-ți povesteam
despre problemele dintre noi doi
se numea atunci filozofie


[departe de centralele nucleare]
*
departe de centralele nucleare
ne iubeam la umbra unei carcase de dinozaur
furam mere din grădini perfect ordonate
și le murdăream cu praful gândurilor întradins

ne iubeam într-un fir de trestie cugetătoare
unde muzica apelor era aproape
unde îngerii prizau mătasea broaștei
iar aerul nu zgâria esofagul

aveam un univers care se năștea
și puneam la nesfârșit caseta cu primele lui secunde

aveam un univers incipient cu aburi de cafea
peste care nu permiteam nimănui

să tragă vreo lespede
să închidă vreo pleoapă

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!