Ești o aglomerare de oase și ceva piele
Dar ai personalitate foarte multă
Sigur că te respect ! Vrei să te respect ?
Nu te pot avea fără respect
Și e bine, cel puțin așa cred.

Sigur te-ai prins repede că sunt cam sadic
Și că omor o vrabie pe săptămâna
Dar te respect, nu ? Și-i de ajuns ...

Te respect suficient ca să închid ochii când te iau
Dar nu suficient ca să-i deschid când te dau
Și atuncea mă vrei.

Știi oare că am acasă o hazna plină de șerpi
Știi că vomit adesea fără motiv, doar că-i soare
Știi că urăsc adierea de mai
Că trimit la ziar de câte ori te-am avut
Deși te respect
Cât pot de mult ?

Avem ceva foarte uman, eu și tu
Tu respect, eu restul, destul
Nu-mi pasă de tine, de ce mi-ar păsa
De ce aș pretinde că vreau altceva
Decât să mă-ntrup în mucoasele tale
Să pătrund prin faldurile tale
Să mă uit zvâcnind cu un zâmbet sardonic
Și mâna să-ți sărut, când plec, cu respect ...