Monstruoși sunt îngerii îndumnezeiți!
În piatră încinși rămân fără risipă.
Aripi zbătând albesc munți zăpeziți
Cu zbateri nezbătute în fiece clipă.

Umerii par tăiați dintr-o tăietură.
Sunt încordați. Arc de vânătoare
Care săgeți par să poarte în mână
Cu plete învolburate, arse de soare.

Brațele sunt nefirești așa atârnând.
Norii plumburii poartă cenușiu nimb.
Tăria în deget le-o simt tremurând,
Suflet fără suferință, timp fără timp.