Soarele avea dinți, tu aveai pastă de dinți, creme pentru arsuri,
Mă invitai în odaia soarelui,
Spuneai că e cea mai mare încăpere,
Că toate celelalte încăperi se găsesc înăuntrul acesteia

Credeam prin prisma celor două picioare înțepenite,
Unghiile lor cît palmele noastre,
Statui cărora le făceai pedichiura.

Uneori se scurgeau substanțe gelatinoase,
Sub unghiile acelea cuiburi de albine săpau galerii,
Trenurile șuierau noi generații.

Femeile galbene au venit în cea de a doua decadă,
Stăpîni aripilor,
Atunci au rîs și au construit zidul de marmură,
Au prins acolo picioarele.

Soarele și-a folosit dinții prima dată,
Avea un cabinet minuscul pe Pluto,
Femeile au picioarele lungi, zicea soarele,
Soarele are razele lungi, ziceau femeile.

Între vastele spații au semnat fidelitate,
Pactul ribbentrop- molotov.