poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3073 .



Ochi deosebiți
poezie [ Vizuală ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Tulceanul ]

2010-04-18  |     | 





- Ochii.
- Ochii?!
- Da, ochii.
- Ce-i cu ochii?
- Ochii îmi vorbesc.
- Ei, cum de-ai aflat asta?
- Ochii Teodorei pot să asculte.
- Nu spui ceva nou. Și-ai altora pot.
- Or fi și alții așa. Din ochi îi descoși...
- Ochi răi, ochi buni, ochi vicleni, ce vrei!
- Mă refer însă la chipul întipărit chiar în ochi.
- Eu n-am văzut așa ceva. Nici pe giulgiul torinez...
- Însă pe marama Veronicăi parcă a ieșit privirea, nu?
- Aceea nu era privire. Era lumina cea dintâi. Însângerată.
- Lasă-mă cu devoțiunile astea! Importanți sunt ochii Teodorei.
- Ce-ai văzut, Dragoșe, în ei? Marea, viitorul, tinerețea călătoare?
- În ochii Teodorei, când se uită bine cineva se vede mai întâi pe el însuși.


(Îmi strâng pleoapele și nu văd ochii ei. Dar le mai simt dogoarea. Reținută.)


- Bravos. Pentru asta s-au inventat oglinzile. Și cum îi vezi dacă-i noapte?
- Dacă-i noapte, ochii ei tot vorbesc. Tot îi aud. Tot te mângâie. Tot te gustă.
- Nu pot să te cred. Sunt efecte optico-subiective. Cum ți-ai dat seama?
- Se spune că ochii pe care nu-i mai vezi deloc se uită repede.
- Și tu vrei să demonstrezi contrariul zicalei, nu?
- Poate gradul de adevăr al ei, dat de excepție…
- Și eu am niște ochi dragi, dar ei m-au obsedat !
- Vezi? Nu poți spune că prin ochii aceia vedeai!
- Ba vedeam, însă numai ce voia ea… Acaparant!
- Asta-i capcana femeii. Pune mâna pe ochi. Harșt!
- Mai sunt destui bărbați care-și spală ochii murdari.
- Da. Problema-i a celui ce vrea să fie dijmuit de ochi.
- Și spune, ochii Teodorei sunt chiar de ametist seara?
- Nu. Soarele nu-i influențează. Nici lumina becului…
- Atunci înseamnă că se schimbă de la ei putere, nu?
- Cam așa ceva. Ei sunt verzi. Bat spre ultramarin.
- Ei, și devin de ametist, violeți? Asta n-o-nghit!
- Crede-mă, frate, mi-a confirmat-o și sora ei!
- Mă iei acum cu flacăra violet… Nu cred.
- Pe cuvânt. Și Teodora știe că poate…
- Ce să poată? Nu vezi că delirezi?
- Poate, când se concentrează!
- Și-n alte nuanțe nu-i vezi?
- Nu. De-ametist dacă vrea.
- A, dar dacă nu vrea?
- Depinde de ea…
- Nu de ochi?
- Așa ceva!

- Buzele!
- Ei, ce-i?
- Ale ei văd!
- Du-te-ncolo!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!