poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4675 .



Nici Tristan, nici Abélard (fragmente)
poezie [ ]
din Diamantul (1965)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Maria_Banuº ]

2010-05-12  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



(...)

Ce mai simt și ce mai văd?
Felinarul mai palpită.
O stradelă ruginită,
Cu nume de logofăt.

Arcul buzelor l-ating,
E a câta întâlnire?
Seara serilor, paing,
Țese-n jur un fir subțire.

În genunche s-au lăsat
Magii: case, felinare...
Arcul buzei luminat
Arde ca o taină mare.

*

Și era de marchizet
Bluza mea cu floricele,
Cinci semințe-ntr-un cornet,
Ochii verzi, sprâncene rele.

Ne opream la simigiu,
Aveam pofte mari și fruste.
Trupul meu pierea de viu
Sub privirile-ți înguste.

Ne topeam și înviam.
Somnambulic, între case,
Și odată, într-un geam,
Tot amurgul sângerase.

*

Nici Tristan, nici Abélard,
aveai haruri de zlătar,
de zlătar cu glas de smoală
care bagă fete-n boală,

de tâlhar cu ochi de Crist,
schimbă smârcu-n ametist.
La chip tainic, galeș, crunt
iscă iezere-n străfund...

(...)

Ochii tăi de apă verde,
(apă verde lumea toată,
străveziu transfigurată),
clipa mea în ei se pierde.

Ce-a fost pondere dispare
sub un clopot de extaze.
Trupul, lung fior de raze,
taie unda sclipitoare.

Vise, vise de Rusalcă,
mucegai în clare tente.
Foi de-argint înmoaie, salcă,
în fluide elemente.

(...)

Cerul s-a făcut ca absintul
și ochii tăi s-au făcut ca absintul,
ora s-a făcut de absint, amară și verde.
Lăcuste, cai pregătiți de război,
poartă pe cap cunună de aur
și fețele lor sunt fețe-omenești.
Vine apocalipsul.
Am văzut fețele lor,
am intrat în păduri mutilate.
Între noi crește o lume de fum,
nimic nu mai este,
e ca și cum...

*

Vezi ce ușor se sparge romanța
ca o coajă de ou translucidă.
Pentru noi nu mai e nici o firidă
nici o criptă albă de var
nici o groapă comună.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!