Rătăcesc o vreme pe pământul altora
Târându-mi după mine amintirile
De câte ori îmi mut privirile
Intuiesc doar întrebări, în ochii tuturora.

Și fiecare gest încerc a-l memora
Dibuind din marea de cuvinte, tâlcurile,
Cu pete de rugină se imprimă amăgirile
Sugându-și răutățile precum tumora.

Talpa îmi calcă peste lumea de acolo,
Rotită-n depărtare pe un țărm cu roci sărate.
Mâna împinge timpul. Un tremolo

Se arcuiește tandru-n jururile-mi sparte.
Prin cearcăne verzui chipul ți-l caut dincolo
Dar tu nu știi și treci prin lume mai departe.


24 februarie 2011