poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3214 .



poezie împrăștiată pe momentele subiectului
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [P.ionut ]

2011-05-21  |     | 




nu întreba de ce aluneci
acum ești pruncul meu și îți ofer primul coșmar
în care inima se varsă năvalnic dintr-un piept îngust
atinge muzica orașului se tăvălește pe coapsa trotuarului

ea

a murit o dată de două ori apoi s-a supărat
s-a internat în mine și-a murit deodată/ așa într-un cuvânt
fără să spună adio unui copil care își
întindea nepăsarea cu placa
era bolnavă de nuștiucând nu am întrebat-o
era bolnavă chiar și în sicriu atât de bolnavă încât m-am trezit
și am zis: mamă tu ai de gând să faci ceva de mâncare
a întins mână ca pe o intrigă de asfalt reavăn

mi s-au lungit gândurile de supărare și dor
beau absint cinstind numai genii pustii
o noapte se lasă trecută o noapte mă lasă petrecut
într-o cîrciumă de oameni alienați atunci
plesnește o durere și se naște poezia

ce e poetul secolului două zeci și unu
o glandă endocrină care explodează în sine
un muc de țigară în colțul unei guri de oraș
o palmă dată societății mizere
un saltimbanc rămas fără public
o gură de vin uitată pe fundu sticlei
o fermentare aprigă în mijlocul acțiunii

un punct culminant într-o narațiune absurdă
așa am renăscut după tine
ca o nouă epocă fără lame în vene și breton
lăsat să crească peste inimă
am început să știu cum se ține o carte în mână
știu să mă ascund de viciul pierderii de sine
îmi gătesc singur versurile
sunt ½peștele½ propriului cuvânt
și el e conștiincios cu mine ca o femeie ușoară
cu bulevardul



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!