agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3204 .



Muza
poezie [ ]
Trimisă la Concursul Academiei Libere "Păstorel" - Iași 2011 Colecţia: Texte umoristice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Noricã ]

2011-10-17  |     | 



Tema impusă – CU PÃSTOREL LA CRAMÃ



De când mă știu am vrut să fiu poet,
Nu cel mai mare, însă nici futil,
Căci în dorințe sunt un pic ascet,
Am aroganța de a fi umil.


Am numărat silabe și accente,
Dar pentru ce-a ieșit n-am nicio scuză
Și-am constatat că dacă n-ai talent, e
Neapărat nevoie de o muză.


Am mers atunci la târg, să-mi caut una,
Dar la negocieri, niciun consens.
Cu lauri, să-mi predea pe cap cununa,
Cereau, încă din start, un preț imens:


- Să-ți lași nevasta, fiii și nepoții!
- Să fii o viață-ntreagă singur cuc!
- Să stai cu cerșetorii și cu hoții!
- Să fii urât!
- Să mori la balamuc!


Ca să-mi înec obida și amarul,
În drum spre casă, intru într-o cramă
Și-ncep să scriu, golind cu sârg paharul,
Pe-un șervețel pătat, o epigramă.


Când o citesc, constat că-i flamboaiantă,
Și mintea-mi deveni ușor confuză
Până-n momentul când m-am prins de poantă -
De-alături îmi zâmbește larg o muză:


“Stăpân mi-a fost, o viață, Păstorel,
L-am însoțit în crame și bodegi,
Și seara, degustând un păhărel,
Și dimineața - vremea când te dregi.


Și-n ăst răstimp, scria pe șervețele
Vers după vers, la fel ca tine-acum.
Țigara și-aprindea apoi cu ele
Și astăzi epigramele sunt scrum.


Ce s-a-ntâmplat atunci e-o mare dramă,
Aș vrea o parte să recuperez
Și, vreunui amator de epigramă,
Când îl găsesc, încep să îi dictez.”


De-atunci am început să scriu mai bine
Căci am o muză și un pic de har.
Mă mai înșeală, dar mereu revine,
Că-i place s-o cinstesc cu un Cotnar.





.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!