secretele se ascund în copaci
primăvara se prind de muguri
apoi sub frunze până când toamna
fără să știe le va da pământului
esențe colorate cu Linia Rozei
vin mereu pe la tâmple
iar linia perfectă dă mereu același număr phi
calculează dorul în cele patru puncte cardinale
uimirea va prinde rid pe chipul tău omule
pentru că niciodată nu calculezi dacă mai ai timp
de prieteni
de iubiri
de plecări sau veniri

cauți să-ți burdușești secundele în buzunare
să plângi împreună cu ploaia
dar urmele rămân bătute în pietre
în spate cari o cruce cu laturi egale
și vântul are miros de frunze cu secrete galbene