poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6580 .



Ferestrele
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Stéphane_Mallarmé ]

2011-12-09  |     |  Înscris în bibliotecă de Ștefania Pușcalãu



Sătul de trist spitalul plin cu tămâi fetide
Ce urcă printre albul perdelelor banale
Spre crucifixul mare-n plictis pe ziduri vide,
Își mișcă muribundul șiret bătrâne șale

Apoi, târâș pornește nu spre-a-ncălzi făptura
Lui putredă ci numai să vadă soare, iată,
Cu peri cărunți, doar oase, că slab lipi figura
De geamul unde-o rază în bronzuri îl desfată,

Iar gura,-nfierbântată și de azur vorace,
Ca tânără, stând gata a soarbe-al ei tezaur –
O piele virginală și de demult! să-nșface
Cu lung sărut voiește din bare caldul aur.

El, beat, trăiește, uită de-mpărtășanii crude,
Tizane, tusea, ceaiul și patul lui sortit
Și când amurgu-n sânge olane va să ude,
Cu ochiul prin lumina cuprinsă-n infinit

El vede lungi galere de aur precum lebezi
Pe fluviul tot de purpuri și de parfum dormind
Cu licărul sălbatic al liniilor repezi
Se legănând de-a pururi în nepăsări și jind!

Așa, scârbit de omul cu inima prea dură,
Scârnav în fericire trântit, doar poftă trează
Hrănindu-l și ce veșnic acasă rea lătură
El caută femeii s-o dea când alăptează,

Fug și m-agăț de toate ferestrele de unde
Întorci un spate vieții și, binecuvântat,
În luciul lor de-o rouă etern spălat ce-ascunde
Un Infinit cu zorii de aur cast, deodat’

Mă oglindesc și înger mă văd! și pier și-ador
− Să fie arta geamul, misticitatea fie –
A re-nvia și unde, în ceru-anterior
Al Frumuseții visul mi-e diademă vie’

Aici-jos însă, e, vai! stăpânul: ninge
Adesea boarea-i hâdă în adăpostu-mi pur
Iar vărsătura neagră-a Prostiei mă împinge
Să îmi astup trist nasul chiar față de azur.
E vreun mijloc, tu, Eul ce știi amărăciunea,
De-a sfărâma cristalul de monstru insultat
Și-a evada, în aripi vădindu-și goliciunea
− Cu riscul de cădere pe veci, ca un damnat?



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!