agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2532 .



Din tainele unui popor creștin
poezie [ ]
Colecţia: Texte umoristice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cronopy ]

2011-12-24  |     | 



Veni Crăciunul - râs și voie bună -
Azi vreau să scriu cu drag și cu uimire
Cum, buni creștini, la ăst sfârșit de lună,
Ne luminăm în cuget și-n simțire.

'Nainte de a face alte cele,
La piață vreau să văd, ca orice om,
Cât mai plătesc din lipsurile mele
Spre-a fi,-n pădure, mai puțin un pom.

Încerc să văd apoi, prin galantare,
Din cele ce e logic să gătesc,
Nu care-mi sunt mai mult trebuitoare,
Ci doar de care, musai, mă lipsesc.

Plătesc și un tribut pentru prostie
Și cumpăr imbecile jucării,
Să aibă și cei mici o bucurie
Ce sper să țină până-a doua zi

Când se destramă, una câte una,
Și iar sporesc cu un procent gunoiul,
Iar puștii se întorn, ca-ntotdeauna
La inocenta joacă de-a războiul.

Acasă, mă închin la o icoană,
Plin de simțiri creștine, felurite:
De milă, de iubire, neprihană;
Apoi încep s-ascut, voios, cuțite

Că, pentru porc, e ziua-aceea mare,
Când se oferă vesel mătrășirii,
Iar eu, prin chinu-i, sânge și-mbuibare,
Pășesc ușor pe cale mântuirii.

(Deși în lumea-ntreagă e un vis,
Avem mai multe șanse-n România
Să aspirăm la trai în Paradis
Deoarece, aceasta-i ironia:

Nu că aș vrea acum să o întorc,
Dar trebuia să spun de la-nceput:
Eu, anul ăsta, n-am picior de porc.
La fel ca și în anii ce-au trecut).

În rest, e fericire! Nu glumesc!
O văd prea des. Pe la televizor,
Că, doar privind la el îmi amintesc
Cât este viața asta de color.

Colindele se-aud prin mii de clipuri
Publicitare și, cu bucurie
Văd pietatea cum așează chipuri
De sfinți și de martiri pe lenjerie.

Și crăciunițe sexy, supergoale,
Își etalează pe ecrane zestrea;
Mă mântuiesc ușor, intrat în boale
Și tot poftind la vampele acestea.

Că e normal, în sfânta sărbătoare,
Cântând cu drag colinde pe alese,
Copiii inocenți, cu mic, cu mare,
Să vadă la TV belșug de fese.

''''''''''''''''''''''''''''''

Cândva,-n vacarmul ăsta chinuit,
Întins sub cer din Est pân' la Apus,
Era ceva... de mult n-am mai zărit...
Cred că un om... parcă-l chema... Isus?...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!