agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 809 .



Adagio - 17
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [grupex_2007srl ]

2012-05-04  |     | 



cum a trecut ianuarie
ca un gând bun și la fel de dulce ca apa din fântânile noi
și-acum înțelepții caută să-i dezlege misterul,
draga mea,
câtă vreme îți pot spune că sărutul are alt gust
atunci când, ca o iederă, brațele tale
se cațără direct în memorie,
tot mai înalt,
până când depresiile din veac se risipesc

cu ochii scoși a trecut ianuarie
și, deși încă ninge, căci se scutură plopii,
încă te-aștept de parcă nu mai e loc decât de aer și aripi

în orașul acesta stingher
ca un călugăr abia căzut în ispită
te aștept, draga mea, cât să cred că zilele pot avea culori
mai pronunțate decât nisipul câmpiei, când devine febril,
precum limbile asceților ce abia s-au hrănit cu ghinde și jir

s-a așternut o liniște adâncă
la fel ca-n scorburile din pădurile vechi,
numai tu, respirând sacadat,
te ivești atât de frumoasă
că poți tulbura luciul ferestrei
suflete, uite cum stau și te privesc, fumând atât de preocupat
de parcă ar urma să ard până la capăt, până la capăt

așa a trecut ianuarie, în picioarele goale
și rușinându-se la gândul că pe-atunci
doar umbrele noastre făceau dragoste
cu ochii închiși

acum, când palma a învățat forma sânului,
pot spune că fiecare duminică
e o zi dintr-o viață mai veche
știută doar de umbre, de neguri

draga mea, până la tine o să mă scutur de tot
ca florile de liliac după ce a bătut grindina
e de ajuns să pășești cât să cred
că dimineața următoare poate fi la fel de caldă
ca o îmbrățișare de bun-venit

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!