eu îl caut pe șofer este o chestiune de onoare
și tatăl meu l-a căutat și bunicul tatălui meu
vreau să vorbesc cu el cineva mi-a spus că
l-a văzut printre ruinele astea proaspete
în bascula lui fierbinte plină cu munți de moloz
vreau să îi dau jos basca să intru în el prin țeastă
ca într-un submarin copiii mei nu or să-l mai caute nu o să
mai rătăcească printre dărâmături mirosind soarele ars ca mine
îl caut pe șofer să îi vorbesc pe limba lui de păsăroi
cu cioc de fier și aripi ruginite să îmi audă vocea
ca dintr-o fântână știu știu inima lui ca un ghemotoc de hârtie
nu se va clinti chiar de ar veni uragane
dar eu îl caut pe șofer pot chiar să stau lângă el
tăcut ca un mort mare să colindăm orașele lumii cu instrumentele muzicale
băgate sub scaune îl caut pe șofer de ani buni printre
furnicile astea de beton printre copacii plini cu ouă
printre barurile astea care mătură pe sub pământ
printre dormitoarele îndrăgostiților aflate în larg îl caut
cu dinții pătrunși unii în alții să îi scuip parbrizul ăla
mare cât cerul cu care se laudă să îi aud ochii clipind
căci sigur va sta cu spatele când îl voi găsi
îl caut pe șofer vă rog semnați actele ridicați bariera
lăsați-mă să trec