Corolele mă știu cum ți-ai cunoaște
Pe tot lăuntrul, tainic, buzunarul
Doar tu-nțelegi că banu-l el e rarul
Luntrașului a cumpăra din moaște.

Căci numără prin lume floarea parul
Și zeul deznădejdii des se naște
Iar inorogul mătrăgună paște,
În nada Iadului stă drept țiparul.

Lăsați-mă de veci să spun Cuvântul
Petalele pe criptă să îmi stea
Chiar de e încă nedeschis mormântul.

Apocalipsă prin tărâm stătea
De unui înger înfrângând avântul
Chiar pe atunci când psalmul îl rostea.