Decembrie. Sunt văruiți pereții
Crescuți diform ca unghiile-n burgul
Bătrân și cataleptic; iar amurgul
E prelungirea scurt-a dimineții.

Uitați în ger, pe străzi înfruntă murgul
Neîmblânzit al vântului doar bieții
Copii ce sorb în piept otrava ceții
Și simt în palme cât de greu e fulgul.

Dar ochii lor sunt cioburi vii din soare…
Cu zâmbete împodobesc un om
De nea; aruncă bulgări cu ardoare;

Îngână dulci colinde lâng-un pom
Împodobit și răspândesc culoare
Și viață-n peisajul monocrom.