poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2823 .



Monolog cu Adrian Păunescu
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Florian din Transilvania ]

2013-11-04  |     | 



Monolog cu Adrian Păunescu (20 iulie 1943 – 5 noiembrie 2010 )

Sunt demonstranți, poete, și toată lumea cere
Pe datorie, pâinea, ce vine de afară,
Ce-o vor plăti ei înșiși, și pruncii, mai amară,
În ziua care vine ca mielul la tăiere –

Sunt demonstranți, poete - cum să conduci o țară,
De n-ai economie, nici bani, și demonstranții
Își cer, pentru mai bine, de nicăieri, talanții
Ce vin cu alte biruri, și clauze, din afară ?

Sunt demonstranți, poete, și lumea vrea căldură,
Și hrană, sănătate, învățământ, și poate
Și luxul să muncească, uman, în libertate -
Și banii vin de-afară, cu-un pumn băgat în gură –

Sunt demonstranți, poete, și astăzi ce se cere
E mâine mai cumplita revoltelor povară –
Noi între noi, ne batem cu vorbe de ocară
Estimp, din stâna noastră, fac lupi morali, avere –

Sunt demonstranți, poete – că nu vor cianură,
Nici ape otrăvite, și nici resurse rase,
Că au și dânșii drepturi de oameni, nu de oase,
Și dreptul la iubire, și la nepoți – nu ură –

Sunt demonstranți, poete – cu ei, și eu aș cere,
Sau mie de mi-ar cere, le-aș spune: n-am de unde!
Mai bine, faceți singuri, din răcnete imunde
Și din puteri, dar liberi, minunile-n tăcere –

Sunt demonstranți, poete – atunci plantez în curte
Alți pomi, și alte vițe, și-mi semăn și orceagul –
Dintr-un șomaj îi drămui țărânii, cu tot dragul,
Și-mpart în jur semințe, în loc de bani, și turte…

Și-atunci te rog, poete, îndeamnă tu bătrânii,
Din lumea ta sătulă de griji și doleanțe,
Cu versuri ce țin locul de biruri și chitanțe,
Să urce-n gura noastră, prin țâțele țărânii –

Și drămuind lumina opaițului de mâine,
Să le simțim puterea, ca laptele de mamă,
Să le-ascultăm măsura, la fapte, cum ne cheamă,
Și să ne dea, poete, din ei, și tine, pâine…

4 noiembrie 2013

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!