poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 767 .



noi
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pigudel ]

2013-12-21  |     | 



noi care de atâtea ori te-am așteptat să cazi
să dai falimentul mult visat al spiritului
la care nu putem avea acces nici peste o mie
de generații când totuși vom fi rude extrasenzoriale
noi care am așteptat atât de mult să te ucidem
cu un cuțit de argint argentinian dansând tango
dansul celor singuri regretând cu lacrimi adevărate de nil
faptul că ai plecat dintre noi atât de curând atât de tânăr
fără să ne fi luat măcar rămas bun
pentru că așa ai dorit tu nu noi
prietenii tăi buni trecuți în catastifele falsei inocențe
ca și tine de altfel peste care tu ai așternut
cu multă căldură mantia înțelepciunii
nebunie pentru lumea aceasta căutarea
cu înverșunare a adevărului izvorând
și din piatră seacă noi cei care neiubindu-te
a trebuit să ne recunoaștem învinși
în forurile noastre intime ca în forul roman
trăgând după fiecare înfrângere înfășurate
în jurul grumazurilor basoreliefuri persane
la care nu s-a gândit nimeni decât în sictir
slăvindu-l pe marele alexandru impunând
cu sfială un respect mai venerabil decât al venerabililor
venerați în orice lojă masonică-n adormire
și-n concupiscență regală pe unde cândva
are să treacă AVE CAESAR
nimeni nu va înțelege nimica
nici doamna-domnișoara vomitând
în roșu-vișiniu în sfânta duminecă
noi cei care de sfânta duminecă și de sfânta vineri
am așteptat ignatul porcilor să ieșim afară pe nisipuri
să dansăm ultimul blues al tatălui-moarte de ginsberg
împroșcând marea și depărtările cu sângele adevărat
ca sufletul neînduplecat al animalelor tinere
care nu știu ce înseamnă mila și îndurarea pentru străini
nicidecum să-l primească la cină pe fiul lui dumnezeu
la despărțirea de CRUCEA MAI ÎNALTÃ DECÂT UNIVERSUL
tot ceea ce rămâne din om după moarte
nu sunt cuvintele sale care-i pot aduce moartea și chiar învierea
tot ceea ce rămâne din om după moarte
este crucea uneori mausoleu alteori sărăcăcioasă
oricum neinteresantă fără o plăcuță fanariotă
noi cei care dansând bluesul tatălui-moarte de ginsberg
am murit cu mult înainte ca ginsberg
să-și procure prima ghitară
să recite atât de patetic tatăl nostru
de la ginsberg eu am devenit atât de patetic
observând cum înflorește o floare și moare
NOI CEI CARE NU AM VISAT NICI UN VIS INFINIT

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!