poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1152 .



singură. pe masă, sticla asta carpatină. plină de ecouri.
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Tyly ]

2014-07-10  |     | 



cerul din pânză freatică își așază pahare de nori cu picior. ne așteaptă. apoi toarnă.
solitudinile curg, curg. în vale ne adunăm noi! ne privim de la mansardă cum vorbim în șoaptă. gesticulăm pe mutește. nicio chicoteală nimic. noi tot mai atenți, cu urechi de iepuri speriați de propriile solitudini. parcă suntem roz parcă suntem albi parcă suntem cenușii, umbre numai coji pe trunchiurile copacilor, dar nu scoatem niciun sunet. nici acolo, nici aici. se aud bulbucii de apă, discută aprins ca niște școlari despre jocurile pe computer. se rotesc între ei, aruncă gențile pe jos, luptă cu degetele, cu planșele, cu imaginile, cu exclamațiile, cu vitejiile, dând din coate, se încontrează, se iau în piept. câte-un butuc uscat plutește înspre ei, îi desparte, ei mimează rușinea, plecând(u-se), se împrăștie, ca la primul colț să se învolbureze din nou.
la vale,
mai încolo e un izvor. tot noi suntem. mai adunați, mai cinstiți, într-o înfrățeală celebră de solitudini. mulți se opresc, își apleacă trupul, rotunjesc buzele după pielea noastră lichidă și ne sorb într-atâta solitudine încât se șterg la gură mulțumiți, rămânând o vreme să contemple undeva în adâncul privirii noastre. nici nu ne facem simțiți. suntem prea fluizi. trupurile ne alunecă perfect în trupurile lor, ca și când pentru asta am fi fost făcuți. altfel de oameni. mai revigorați, mai liberi, mai împăcați își umplu peturile și pleacă. fără să știe că ne duc cu ei. în viața lor.
la vale,
de aici din albastru, de la masa cea cu nori într-un picior, mă uit la voi cum beți apa asta curată și zic: ce bine o fi pe lumea cealaltă!

(10 iulie 2014)

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!