poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 982 .



legenda vieții mele
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cristina-monica ]

2014-09-24  |     | 



e atât de simplu să te binecuvântezi tu însăți
*chiquitita tell me the truth*
trebuie doar să scuturi o creangă de cireș înflorit să cadă rozalbul
peste creștetul tău ca o tăcere suspendată ca praful în lumină
peste băncile din biserici în fața domnului isus
cu brațele larg deschise
în montmartre în almada în rio de janeiro
//nu simți?//
amintește-ți logodna mistică a sfintei ecaterina
ți-e trupul ca un cuvânt tras prin inel și diafan ca zânele cu păr subțire
ca razele din jurul driadelor
învăță prima lecție a tăcerii copila mea din miez de codru
fiindcă zâmbetul fecioarei se leagă de vârful inimii de unicorn
așază-ți tâmpla rece pe iarba înfierată de soare și de lună
//încă plângi?//
*I can see that you’re oh so sad so quiet*
aici este atât de plin de zâne albe și nu sunt suflete destule
să caute bobi de îngeri rămași umezi în ochii lor
fără perdele sau rimel

doar zânele de cabaret sau cafenea literară cu unghii negre și sângerii
cu corpurile cerești manichiurate
vorbesc despre ultimul asteroid și despre colții ultimului vampir
prea demodați pentru a mai fi menționați în poezii
și despre moralitatea stabilimentelor până la următorul cutremur
după care totul va fi din nou istorie
sau despre fecioara aruncată în fântână adâncă pentru a crea
o zonă liberă de fenomene seismice
numai și numai vorbe de clacă
tu ești mereu cea disprețuită fiindcă ai tăcut cu gândul cuminte
*can you hear the drums fernando*
*now we’re old and gray fernando*
aleea cu tuia și crini imperiali încă există în inima ta
femeie tu ești propriul tău copil cu inima zbârcită
numai a ta plină de cireși și copii cu mame zâmbind limpede
care îți vorbeau cu boabe de rouă în ochi

azi prin ochii tăi de cerșetoare trec doar femei pe cozi de mătură
atât sunt de înfipte pe tocuri sau în haine scumpe și nu întorc capul
îți ocolesc privirea deschisă cald de-o viață
doar vântul îți rămâne prieten
din rădăcinile tale adâncite mult în cer el bate peste tine
îți coboară pleoapele fiindcă și frunzele toamnei sunt smulse
ca și cum fluturi batista de pe o frumoasă niverneză

http://youtu.be/4xOIos12M5k

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!