poza cu sfinxul e la sfârșitul filmului, man
treaba cu zeii și ambițiile lor este una protocolară
ăștia sunt pacienții sănătoși din spitalele de nebuni
că de-aia mi-e teamă să stau singur în sala de așteptare
în gări țigăncile au început cu semințele
le iei și capeți ceva boli
mă, da' măcar ai ce scuipa
ai un motiv plauzibil să spui de ce dracu ți s-a umflat limba
plus că nu te dai de gol că ești poet
poetul ăla care simte nevoia să simtă nevoile tuturor
riscul de-a te da de gol este fantastic
trebuia să trec tangențial cu absurdități necesare pe peronul din dreapta
așa-i în viață
schimbi macazul că alții îl schimbă înaintea ta
și te duci ca boul mânat de dorință
mergi înainte cu pași mari
să devorezi pipițele
să scrii o chestie de cerșit cum a scris-o Scherbaum
mă, da' oricum tot în urmă rămâi, la naiba
ăștia au făcut pașii mari din epoca de piatră
așa că uite colo ditamai piatra
stai să ne tragem sufletul și să ne holbăm la zeul mării