agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 600 .



Sunetele copilăriei
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [AnaMar ]

2016-11-08  |     | 




Sunetul dulce al Dunării, îmblânzită
În cotul ce-l face spre Mare,
Îmi aduce aminte de scumpe momente trăite,
Cu miros de mâl și de soare,
Când fără griji hoinăream hai hui,
Pe malul apei ce curgea agale,
Răsfirând nisipul sub sălcii și plopi argintii,
Cu mâinile și picioarele goale.
Împleteam din răchită jucării de copii,
Alergam ca nebunii, prinși între ruguri și spini,
Ne scăldam ca în Eden, strălucind de lumini,
Ne luam la întreceri, în țărâna din drum,
Ne măsuram în priceperi, cine-i rău, cine-i bun.
Lăsam grija deoparte, lăsam frica de tot,
Trăiam doar bucuria unei lumi fără scop.
Nu simțeam setea, nu simțeam foamea,
Nu simțeam frigul, nu simțeam ploaia,
Ne încălzea doar râsul și joaca de-a puia-gaia.
Ne adăposteam sub umbrare de frunze și flori,
De unde vedeam cerul și priveam către nori,
Ne hrăneam sufletele cu povestiri eterne,
Și adormeam acoperiți doar de stele,
Ca în poveștile cu feți frumoși și cu Ilene cosânziene.

Dar toate-au trecut, s-au dizolvat,
Au dispărut în neant,
De parcă, niciodată nu s-au petrecut cu adevărat.

Și calc acum pe nisipul fierbinte,
În încercări timide, de aduceri aminte,
Mă plimb pe sub sălcii și tot sper să aud,
Glasurile de copii, alergând peste prund.
Dar tăcerea m-apasă și năluci sunt pe drum,
Unde o dată a fost viață, a rămas doar un fum.
Îmi plec întristată urechea, la frunza de plop tremurând,
Sperând să ascult povestea, la care a fost martor tăcut.
Dar tot ce primesc, sunt doar nostalgii de fantastice seri,
Fără speranță de a mai retrăi, măcar un crâmpei, din magia acelor veri!


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!