bătrânul Leat e mort și prunc e Anul
iar tu-n odaie frumusețea-ți picuri
m-aduci spre tine-n laț de șiretlicuri
pe-afară stele-s cerului tavanul.

tăcerea se adăpostește-n dricuri
în noapte e tumult de Om cu vanul
secunda suie-n munte bolovanul
în a zădărniciei mozaicuri.

e timp destul de-acum de idealuri
dar mulți beția au îmbrățișat
și se-nfrățesc cu ceața de sub dealuri.

la tine-n șoaptă m-am înfățișat
s-o sting cu buze-n ceremonialuri,
Sărutul e un Dumnezeu trișat...