agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1054 .



cireșe nu mai erau
poezie [ ]
- tușă cu îngeri - Colecţia: Poezii de dragoste

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [poema ]

2018-04-04  |     | 



Îmi părea că mă apucasem să culeg cu tine cireșe înnegrite și bune
pășeam cu tine printre tot felul de îngeri până în fundul grădinii
ei
ne purtau pe mâini coșurile
să le umplem
era călduț era bine primăvară târzie pășeam cu tine așadar printre îngeri
nu știam.
pesemne pe noi ne lovise o orbire comună.


Pretutindeni tot felul de sunete de pan și de păsări
probabil ascultam cu toții de îngeri
și
de toanele lor
de
culoare portocalie
în grădina aceea se auzea muzica Enyei peste tot
de ce să ne placă Enya drumurile și bâlciurile
însă
plantele se veseleau creșteau mai departe liniștit
din vițele lor
încropeau îngerii la îngeri papirusuri vegetale și rugăciuni
nu știu dacă vedeam foarte bine inelele lor de pe degete
sau cum
un câine hodorogit se plimba tacticos
ici-colo
în pipe fumegânde de păpădii se ascunsese de fapt dumnezeu
certând foamea câinelui.


Paștele trecuseră demult sărbătorile se scurseseră fiecare departe
îmi spuneai că sunt a ta că sunt poate frumoasă
moldelai în trupul meu oale și căni de lut. de pământ.
îți plăceau cireșele
vinul.
abia atunci să fi văzut răchita aceea pe care o purtau ei pe mâini
ce să umplem din rădăcină? în care vis?
să le umplem?


Și ne-au pus pe amândoi să culegem de fapt apa pe care curgeam împreună
barca cu viață era așezată de fapt undeva în grădină
viață
era peste tot
ca în nunta din cer, întâmplată odată
ne-au pus sărmanii buimani
amândurora
aripa de furtună și dragostea
și
ne-au agățat unul de altul
să îl scoatem pe El din grădină
căci
de la El
cireșe nu mai erau;


de cules.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!