agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 61 .



În prag de vară
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Itu52 ]

2019-02-16  |     | 



Când ziua dă-n pârgă, culegătorii de rouă iau vara micul dejun.
Elita planează în zone de vis, vânează vaporii rătăciți în dungi de petale
stau cu plăcere în trandafir să-și mângâie pofta născută-n zefir.
La parter, săritorii-n lungime sorbesc pe furiș, gustând tacticos lăstar de păiș.
cosașul bondoc invitat de lăcusta vecină, servește o ceașcuță de clorofilă,
vrea să-și sporească bronzul verzui, să aibă carâmbii de lac,
că-n desișul de plante, nu departe, așteaptă a lui jumătate.
Ceva mai jos, instinctual, se-ncheie un ospăț canibal.
Îmbătată de prea multă plăcere, călugărița, ce nume sfânt,
prelungește a ei reverie, mușcând la început jucăuș,
dar în oarba-i gelozie, simțind că-i gustos, seceră capul ce-i prea frumos.
Bucuroși că ziua și noaptea se scaldă-n răcoare,
trubadurii se-ascund de priviri iscoditoare, nu vor să atragă
dojana furnicii, mereu creditoare, pusă pe sfat și dorită-ndreptare.
În fracul distins, contrastând la culoare, se întind
și cuprind divanul de frunze mereu pregătit, pun gama pe pinteni
și așteaptă chitic, să intre în scenă, cu al lor țârâit.
Ce concert, câtă splendoare, mult mai plăcut poți să spui,
dacă-n poveste apar brotacii verzui.
Între mălini o stare hazlie, de-a dreptul sudat stă cocoțat
un șenilat. Așteaptă ca vântul s-adie, să-aducă spre el
ghirlanda de flori movulie. Se-ajută de casă, de fragede cornițe,
face orice să prindă-n guriță, din toată floarea, o mică bobiță.
I-o fi fost foame? Dar e riscant să urci în vreme bogată, după o floare
când jos, la sol, ai multă gustare. Iau urma șenilei și albul ei mă duce,
ușor depărtat de tulpină, unde docilă, pe-o frunză lată o altă casă,
mai mică, sta nemișcată. Din când în când, din casă, apare-un telescop
ce cu lentoare, cată-n sus să prindă momentul în care, năbădăiosul voinic
câștigă trofeul dorit. Câte-s în lume, câte perechi, câte tertipuri, câtă iubire
și câte feluri de-mpachetare, s-arate bine la livrare.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!