poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 486 .



Culorile iubirii
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Itu52 ]

2019-04-26  |     | 



La inceput iubirea-i pictură de cavernă,
un pețiol scăldat în albele-i petale
ce răsplătește dragostea maternă,
a micului vlăstar venit să salte-n cale.

Aleargă la colega jocului din grădiniță,
cu obrăjori îmbujorați și galbene cosițe
ce știe să danseze, să cânte și recită
despre păpuși, pisoi, seringi și luminițe.

Mai târzior, alegerile-s multe, visătoare,
cu defilări rapide și foarte schimbătoare,
ochii sunt juriul, iar semnul de-ntrebare
plutește în penumbre - vremea-i de cercetare.

O, ce-ncântare! e mare granița dintre culori,
constată simțul buimăcit de hibernare,
gargara vocii schimbătoare-i dă fiori
și șovăiri împachetate în tremur de picioare.

Începe să adune vulcanul, pe rute ocolite,
se strâng în cârduri mânjii, dornci de hârjoană.
Cu grație-n mișcari și corpuri oțelite,
înșfacă-n viață cuvenitul, nu cazătoare poamă.

Nu știu de neputință, n-acceptă ce-i firesc,
iar mintea lor rebelă scornește noutăți
ce zdruncină gândirea și moda o-nnoiesc
cum le dictează pofta sau ochii lor, acum, isteți.

Da, ce tablou! Culori? Mai știi, arată bine,
e-n stilul aruncat, în tremurul de mână
ce scutură chitara, electric, să țipe către tine,
să dai vigoare vieții, iubirii o nouă mină.

O veșnică învălmășeală e-n codul de culori
așa e tinerețea, în formă reunită
vrea nefăcutul lumii și veșnice furori,
nu cade în răgaz, nu vrea să fie zugrăvită.

La margini, clocotul iubirii e tare domol,
chimii nedeslușite sudează armonii,
continuul omenirii, al vieții suprem rol,
stinge văpăi, ocolește neîntemeiate nebunii.

Cumpătarea e culoarea locului tihnit,
dorește conservarea lucrului valoros,
acum iubirea este largă, în jur s-a răspândit
să-nconjure maturii cu tot ce-i de folos.

Pendulul timpului în piept ... mai bate,
drumul iubirii alunecă-n rambleu,
deșertul nopților de gheață soarbe
nuanțe întunecate din searbăd curcubeu.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!