poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1285 .



Sărac sunt, Doamne...
poezie [ ]
Anotimpul umbrelor - Ed. Blassco 2015

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [RADU_GYR ]

2020-02-03  |     |  Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea





Sărac sunt, Doamne, sărac . . .
Sărac în celulă, sărac întru toate.
Sărac sunt, Doamne, sărac,
și bucuriile Tale-s bogate.
Să mă apropii de ele nu pot, nu mă lasă.
Lihnit sunt și foamea mă taie :
vreau sâmburii ce-Ți cad de la masă,
vreau tot ce arunci la gunoaie.
Din toate minunile Tale,
nu văd o zdreanță, nu pipăi nimic.
Pentru-osânditul calic ai numai ziduri în pieile goale . . .
Departe, departe, -ntr-o țară-azurată cu soarele ca o fântână,
Doamne, era un zugrav altădată, bătrân în bojdeuca-i bătrână
Sărac era, Doamne, și-n ruga-i neghioabă cu jind
Îți cerea și cu frică, un sturz sau o mierlă să-i dai
în cocioabă, să-i cânte-n tristețea-i calică.
Ofta după zboruri, tânjea să le-asculte,
să le dezmierde viersul suav . . .
De-atâta vechi dor și oftaturi prea multe,
Pasăre-l porecleau pe zugrav !
Și nu putea calicul să-și cumpere
un pițigoi, cel puțin, un sticlete . . .
Dar, Doamne, văpsele i-ai dat
să-și astâmpere dorul, cu ele, pe un perete.
Și-a prins să-și văpsească bordeiul în grabă.
zburau și foșneau cintezoi cântăreți,
grauri de aur ieșeau din pereți,
aripi și cer se vărsau în cocioabă . . .
De ce nu-s și eu ca zugravul sărac ?
De ce nu-mi dai, Doamne, și mie,
văpsele, în celula săracă să-mi fac
chipuri și umbre și rândunele ?
O jimbla-aș picta, ca o fată mezină,
aș pune zări de jur împrejur,
și lâng-o cinzeacă de tescovină
aș da o bidinea de azur.
Poate aș ști, ca zugravul povestei,
aur și cer din pereți să deschid.
Poate, din ani, aș scoate chipul nevestei
Și l-aș pune să plângă pe zid.
Și-aș scrie, pe var, și osândele mele,
să geamă, să ardă, veac după veac.
Din sânge și fiere mi-aș face văpsele . . .
Sărac sunt, Doamne, sărac.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!