poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3042 .



Când nu bag de seamă, mănâncă pământ
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [citadinul ]

2006-03-17  |     | 



Am prins-o cu lasoul când alerga printre mușuroaiele de termite
Era vestala unui zeu-văcar. În goana calului a trebuit să mă arcuiesc
Să arunc funia exact în dreptul gâtului ei ce gât frumos
Era din neamul los indios umbla aproape goală doar o bucată de piele în jurul șoldurilor
Părea sălbatică vorbea într-o limbă încâlcită avea pielea arămie și strălucea
În jurul nostru roiau turmele de vite roiau vulturii care ciuguleau
Leșurile de bivoli. Am prins-o s-a zbătut puțin apoi m-a privit cu ochi blânzi
Era din neamul los indios locuia într-un templu de carton dimineața și seara se ruga
Am culcat-o în iarbă și am făcut ceea ce un bărbat face cu o femeie
Ore în șir am stat încleștați mirosea a dinamită aprinsă dimineața
O, Doamne, cum se învârtea cerul cu mine. Am hotărât să rămân pentru totdeauna în pampas
Sunt un gaucho port chaparajos mân vitele mă încălzesc la focuri de baligă
Ne-am construit o casă de lut frunzăresc zilele mă cutremur tot
Când ea se lipește de mine. I-am cumpărat rochii de cinci mii de pesos
I-am cumpărat bijuterii cărți cu desene colorate o numărătoare cu bile un crucifix
Când nu bag de seamă mănâncă pământ când nu bag de seamă mestecă
Frunze de coca. Nu o dau pe zece prințese e trupul în care mă odihnesc
Pielea ei sfârâie ca o flacără are cel mai grozav fund are cele mai grozave țâțe
Degetele ei sunt clapele unui pian mijlocul e vioară pubisul e locul unde se răsfrâng crinii
Se lipește de mine și mi se pare că explodez. Am hotărât să rămân pentru totdeauna în pampas
Sunt un gaucho port chaparajos mă încălzesc la focuri de baligă
O cheamă Câia vorbește într-o limbă încâlcită era vestala unui zeu-văcar.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!