poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6798 .



O stingă-se a vieții ...
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Mihai_Eminescu ]

2007-11-01  |     |  Înscris în bibliotecă de Necula Florin Danut



O stingă-se a vieții fumegătoare faclă
Să-mi aflu căpătîiul cel mult dorit în raclă!
N-aflai loc unde capul în lume să mi-l pun,
Căci n-am avut tăria de-a fi nici rău nici bun.
Căci n-am avut metalul demonilor în vine,
Nici pacinica răbdare a omului de bine.
Căci n-am iubit nimica cu patimă și jind,
Un creier plin de visuri și-o inimă de rînd.

De mult a lumii vorbe eu nu le mai ascult!
Nimic e pentru mine ce pentru ea e mult.
Viitorul un trecut e, pe care-l văd întors,
Același șir de patimi s-a tors și s-a retors,
De mîinile uscate a vremii-mbătrînite.
Sunt limpezi pentru mine enigmele-ncîlcite.
Nu-ntreb de ce pe lume nu ne e dat de soarte
Noroc fără durere, viață fără moarte.
Am pus de mult deoparte acele roase cărți
Ce spun c-a vieții file au vecinic două părți.
Cu-a lor înțelepciune nimica nu se schimbă,
Cu dezlegări ciudate și cu frînturi de limbă.
Ocupă-se copiii, eu pun o întrebare,
Nu nouă, însă dreaptă, nu liberă, dar mare!

Viața, moartea noastră noi le ținem în mîni
Pe ele deopotrivă noi ne simțim stăpîni.
O cupă de otravă, un glonte, un pumnar,
Ne scapă deopotrivă de-o viață de amar.
De ce țin toți la dînsa, oricît de neagră fie?
Ea împlinește oare în lume vo solie?
E-un scop în viața noastră vun scop al mîntuirii?
Nu junghiem ființa pe-altarul omenirii?
A gîndului lucire, a inimii bătaie,
Ridică vreun grăunte din sarcina greoaie,
Mizeriei comune, trăind cu moartea-n sîn,
Pe altu-n astă lume îl doare mai puțin?
O, e nu cer norocul, dar cer să mă învăț,
Ca viața-mi preț să aibă, și moartea s-aibă preț!
Să nu zic despre mine ce omului s-a zis,
Că-i visul unei umbre, și umbra unui vis!

O, Demiurg, solie cînd nu mi-ai scris în stele,
De ce mi-ai dat stiința nimicniciei mele?
De ce l-al vieții mijloc de gînduri negre-un stol
Mă fac să simt în minte și-n inimă un gol?
De ce de pe vedere-mi tu vălul ai rărit,
Să văd cum că în suflet nu am decît urît?
Viața mea comună s-o tîrîi uniform,
Și să nu pot de somnul pămîntului s-adorm.
Zadarnică, pustie și fără înțeles,
Viața-mi nu se leagă de-un rău sau de-un eres.
Eu nu mă simt de-asupra, și nu sunt dedesubt,
Cu mine nu am luptă, cu lumea nu mă lupt
Pentru-o minciună mare sau mare adevăr,
Tot una mi-ar fi mie, căci alta nu mai cer
Decît să fiu în stînga sau dreapta hotărît,
S-omor și eu pe altul, sau să fiu omorît,
Și făr’ de nici un nume în lume să mă-nser,
Căci ce-i la urma urmei minciună, adevăr?
Să țin numai la ceva, oricît ar fi de mic,
Dar nu țin la nimica, căci nu mai cred nimic.



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!