agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2157 .



marină. cu soare propriu și un străin
poezie [ ]
dezorbirea Colecţia: Poezii de dragoste

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pericle ]

2008-03-18  |     | 



bărbații își pierdeau femeile
în marea care unduia abia susținându-și vedeniile
clipe încă sau cu mulți ani atârnând de piele
săreau în părerea aceea de valuri
indiferente la privirile bărbaților împletiți pe mal

ele frânghii excitate feminine străfulgerări
pofte sticloase creșteau algele în pântecele bărbaților

marea unduia de trupuri feminine fulguiau în văzduhul apei
râurile fluviile mările pline de femei
apă/ne-apă femeie/ne-femeie
frumusețe mai multă decât putea cuprinde mintea lui

gurile mușcau sălbatece coapse unduitori sâni pântecele îngemănatelor de undă
au topit mângâierile atâtor bărbați de la începutul timpurilor în psalmi de lavă
au integrat toate șoaptele de iubire
heliu iubire
s-au topit într-un soare

un soare în acea apă în acea mare
ce se varsă în toate fluviile și în toate râurile până la izvoare
acum topitura de femei și căldură și transpirație și apă și durere
se scurge înapoi spre origini inocența
și știința absolută în cercul ce le topește
și le cuprinde
și nu-i mai doresc pe ei
care nu cunoscuseră ce puteau afla noapte de noapte

eu sunt călătorul singuratic
cel care nu dorește nimic
cel care este singur prin definiția definiției
sunt la malul acelor mări și-mi plimb singurătatea peste acele trupuri
din ce în ce mai orbitoare
dincolo de ceea ce ei numesc frumusețe

știu că doar eu înțeleg de ce femeile trebuie acceptate ca valuri
de ce trebuie părăsite în noua lor stare de fecioare regăsite

acum am revelația

acelei mări de femei îi lipsește un principiu pentru a fi împlinită
ei nu mai sunt necesari



și-am sărit eu un străin
în acel soare ce regenera totul în calea lui

sunt străinul ce se topește în soarele lor
prin singurătatea mea le răcoresc arșițele

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!