poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2651 .



no exit
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [emilian ]

2008-07-08  |     | 



să presupunem că într-o zi nu-ți mai pasă de nimic
nici dacă ai să mori de o moarte dureroasă nici dacă soarele se stinge
și copiii tăi nu vor mai cunoaște lumea așa cum ai cunoscut-o tu
cel puțin te poți ruga să se nască cu o pieliță pe ochi dar asta e mai puțin important
pentru că e ziua în care nu-ți mai pasă nici măcar dacă ai mîncare acasă
dacă ieși din tine grăbit sau la pas iar mersul să-ți trădeze vîrsta

te uiți în urmă

și-ți vine să vomiți de frică ce ți se putea întîmpla
cîte gloanțe ar fi putut să-ți spargă țeasta
de cîte ori ai fi putut să te îneci

retrăiești cu aceeași groază
poate mai puțin cuprinzătoare-pînă la mijloc ori pînă la glezne
dacă ai fi într-o poveste cu zmei -
dar la fel de adîncă
o știi pentru că e aceeași groază cu care te-ai întîlnit
într-o noapte pe tren și ți-ai mîncat mîna
de fapt doar te-ai gîndit pentru că ai o singură mînă cu care simți
obiectele dure
obiectele reci
trupurile diforme
trupul tău
trupul femeii de-aseară

te uiți în urmă

și te întrebi cum de ai fost în stare să faci lucruri
care se fac o dată la o mie de ani
ai căzut peste mese te-ai ridicat
te-ai transformat în lup ai mușcat
te-ai transformat într-o molie te-ai strivit
te-ai transformat într-un lup ți-au jupuit pielea


pur și simplu

nu mai intră în tine diminețile cu priviri neclare
exersînd sprijinul în puncte comune
negăsindu-l și de aici frica
apoi dorința nestăpînită de-a bea
ca un fel de hiperfagie
și lipsa de oameni care te exangvinează

întinzi mîna și nu e nimic
în stînga în dreapta sub pămînt sînt lumini
în tine crește invidia față de morți
o simți grasă și hrănitoare

te uiți înainte
te-au depășit urmele tale
pînă și pocnetul plămînilor cînd cade aeru-n ei ca un săritor de pe stînci
te-a depășit

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!