agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2066 .



refugiul
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [elian ]

2008-12-10  |     | 



vom aprinde orașul copacii noaptea și visul
vom râde isteric la marginea noastră
deasupra doar cerul acoperiș pentru vremuri mai bune
până la moarte și înapoi un singur anotimp alb
vom obosi într-un târziu și vom lua decizii

cam așa:

nu mai trăim pe datorie mai bine amanetat decât vândut cu totul
cerem restul întotdeauna el rămâne restul cenușa praful pulberea fină a sentimentelor înjumătățite
sfânta aură a mediocrității celorlalți sfânta lor aură care ne-a ajutat supraviețuirii
dintr-un secol în altul dintr-o lumină în alta nici acolo nici aici
rupți sfâșiați triști patetici desculți lătrând jalnic spre groapa noastră cea atât de comună
sfârtecați de moarte purtați pe brațele ei firave urmăriți de ea până dincolo de viață
urând-o din tot sufletul nostru de zei luminoși din tot sufletul nostru de oameni nesfârșiți
iubind-o cu flacără înaltă când capătul drumului ni s-a ridicat în priviri
iubind-o pentru că e a noastră și a familiei noastre pentru că ea ne-a adus aici și ea ne va urma
ca un câine credincios până dincolo de limitele răbdării până dincolo de toate acestea

nu mai strigăm e vocea pierdută de-acum și nu pornim în căutarea ei
s-au surpat în interioarele noastre lumi am văzut lumina celor care ne-au iubit stinsă
fără putința de a-i ajuta am privit înspre ei și am trecut mai departe
am văzut ochii fratelui de sânge închiși pentru totdeauna și nu i-am stat la capătul drumului
nu se va mai întoarce niciodată la noi nu îl vom mai aștepta
fără putința de a-l ajuta am trecut mai departe nu-l vom mai aștepta
de acum așteptarea e a lui

ne întoarcem acasă înlăuntrul nostru
ca melcii bătrâni vom sta ascunși în refugiul uriaș din inima noastră
pe care nimeni și nimic nu o va mai putea ucide de-acum

.........................................................................

decizii decizii decizii
mâine le vom uita și o vom lua de la capăt căutând altele mai noi mai puțin înțelepte
dar vom aprinde orașul copacii noaptea și visul cât să avem și noi puțină lumină
pentru drumul spre ultimul și cel mai sigur refugiu



ascultă poezia în lectura autoarei

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!